Daniela Arnăutu
România se află din nou în partea inferioară a clasamentului european privind corupția. Potrivit Indicelui de Percepție a Corupției 2025, publicat de Transparency International, țara noastră ocupă locul 3 în Uniunea Europeană în topul celor mai corupte state membre, după Ungaria și Bulgaria.
Raportul analizează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii, acordând un scor de la 0 (foarte corupt) la 100 (deloc corupt).
România, sub media UE la corupție
Ungaria și Bulgaria ocupă ultimele poziții în UE, cu câte 40 de puncte din 100, în timp ce România obține 45 de puncte. Scorul ne plasează sub media Uniunii Europene, care stagnează la 62 de puncte de peste un deceniu, dar și sub media statelor considerate „democrații fragile”, stabilită la 47 de puncte.
Comparativ cu anul 2012, România a înregistrat un progres de doar un punct, ceea ce indică o stagnare pe termen lung în lupta împotriva corupției. În timp ce țări precum Grecia sau Estonia au reușit să își îmbunătățească semnificativ poziția în clasament, România rămâne aproape de coada ierarhiei europene.
România, locul 1 în UE la darea de mită
Deși ocupă locul 3 în clasamentul general al corupției din UE, România se situează pe primul loc la darea de mită. Conform Barometrului Global al Corupției, unul din cinci români (aproximativ 20%) a declarat că a plătit mită pentru a obține servicii publice.
Prin comparație, media europeană este de doar 7%, ceea ce evidențiază un decalaj major între România și restul statelor membre.
Transparency International subliniază că statele cu democrații solide înregistrează, în medie, 71 de puncte în Indicele de Percepție a Corupției, iar niciunul dintre acestea nu coboară sub pragul de 50 de puncte. În cazul democrațiilor fragile, media este de 47 de puncte.
Diferențele sunt generate de factori precum:
- stabilitatea instituțiilor publice
- independența justiției
- implementarea consecventă a reformelor
- limitarea influenței politice în actul de justiție
- protejarea spațiului civic
Atunci când aceste mecanisme slăbesc, riscul de politizare și de influență excesivă în procesul decizional crește considerabil.
Directiva europeană anticorupție 2025: o șansă pentru România?
Adoptarea primei directive europene anticorupție, în decembrie 2025, ar putea reprezenta un moment crucial pentru statele membre ale UE. Pentru România, transpunerea noilor reguli în legislația națională poate deveni o oportunitate reală de reformă.
Un obiectiv realist ar fi depășirea pragului de 50 de puncte până în 2030, ceea ce ar însemna ieșirea simbolică din zona roșie a clasamentului și apropierea de media europeană.
Deocamdată însă, România rămâne constantă în statisticile privind corupția. Nu la capitolul reforme, ci în clasamentele care indică probleme sistemice persistente.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
