Este foarte greu ca după 35 de ani, câți au trecut de la Revoluție, și cam toți atâția ani de când a fost creat Parlamentul României (cu cele două camere legislative: Senat și Camera Deputaților), să îi rememorezi, cronologic, pe parlamentarii sibieni. Mai ales dacă e să îi reperezi pe fiecare în parte, cu realizări sau proiecte eșuate pentru județul Sibiu.
În cele nouă legislaturi parlamentare, din 1990 și până azi, sibienii, prin votul lor, au trimis în Parlamentul României 28 de senatori. Acestora li se adaugă câteva rezerve de senatori, în condițiile în care unii dintre ei nu și-au dus, din diferite motive, până la capăt mandatul de 4 ani în cea mai importantă cameră legiuitoare a țării. Dincolo de implicarea sau neimplicarea lor politică în proiectele de anvergură ale județului Sibiu, un lucru rămâne cert în urma lor: toți beneficiază de pensii speciale, mai ales că unii dintre senatorii sibieni au avut mai multe mandate la activ.
Sibiul s-a împăcat cu Mediașul, la Senat
Timp de aproape 35 de ani, rivalitatea politică, administrativă și de mentalitate dintre cele două municipii, adică dintre Nordul și Sudul județului, conturată de-a lungul istoriei, a fost tranșată în Sibiul democratic de după 1989. Din start, Sibiul și Mediașul au avut câte un loc de senator, ceea ce a dus la echilibrarea forțelor politice ale județului, uneori chiar din același partid. Mai mult, în câteva legislaturi, reprezentativitatea politică a județului a cuprins tot județul în condițiile în care au existat și senatori care au reprezentat Mărginimea Sibiului, una dintre zonele importante ale județului, în perioada când votul a fost direct și uninominal. De regulă, potrivit numărului de locuitori și a suprafeței, județul Sibiu trimite în Parlamentul României 3 senatori, însă a existat și o excepție, când în urma redistribuirii votului a apărut și al 4-lea senator de Sibiu. Se întâmpla în legislatura 2012-2016, când pentru prima dată și singura, județul a avut 4 senatori. Bineînțeles, din 1990 încoace, senatorii sibieni au provenit într-o proporție covârșitoare din rândul principalelor partide PSD, PNL și PD, însă pe lista de senatori au mai apărut și alți politicieni de la partide mai mici, cum ar fi PUNR, PRM sau USR.
Viorel Arcaș, record de 4 mandate
Fostul senator PSD de Sibiu, medieșeanul Viorel Arcaș, deține record de mandate pentru județul Sibiu. Este vorba despre 4 mandate consecutive, în perioada 2004-2020. A fost ani de zile președintele organizației PSD Mediaș și a pus umărul la majoritatea proiectelor de infrastructură din nordul județului, în speță municipiul Mediaș. Cu toate strădaniile sale de după 2000, are în palmares un mare eșec: centura Mediașului. Un proiect pe care l-a susținut mereu, dar nu a avut capacitatea de a-i convinge pe mai marii din PSD sau din guvernele post-decembriste că este un proiect absolut necesar și vital pentru municipiul de pe Târnave. La un moment dat, a fost și vicelider al Grupului PSD de la Senat. Practic, și-a încheiat activitatea de senator, fără ca lucrările la centura ocolitoare a municipiului Mediaș să înceapă efectiv. A fost mulți ani membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Om politic activ, respectat ca economist, s-a remarcat și ca fidel susținător al primarilor din nordul județului.
Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Babes Bolyai din Cluj, Arcaş a îndeplinit între 1983 şi 2004 mai multe funcţii în cadrul Automecanica S.A. Mediaş, începând cu cea de economist şi terminând cu cea de director general.
Nicolae Neagu, liberalul din umbra Ralucăi Turcan
În topul mandatelor la Senat urmează liberalul Nicolae Neagu, care a adunat 3 mandate de senator, în legislaturile 2004-2008, 2012-2016 și 2020-2024. E un politician ce activează pe scena politică locală de aproape 25 de ani. ”Crescut” de Nicolae Nan, fost președinte al PD Sibiu, a făcut trecerea de la PD către PNL, unde în ultimii 15 de ani a devenit un colaborator de nădejde al președintelui PNL Sibiu, Raluca Turcan. Totodată, a făcut echipă ani de zile în Parlament cu Mircea Cazan, făcând rocada cu acesta între Senat și Camera Deputaților. A activat mai mereu în comisiile economice ale Senatului. A trecut prin politică cu lucruri bune și rele, de la scandaluri mediatice și până la cuvinte de apreciere din partea lui Klaus Iohannis, dar rămâne unul dintre cei mai experimentați parlamentari sibieni. A fost patronul societății Metalcar Sibiu, societate cu tradiție în industria sibiană, pe care nu a mai putut-o salva de la faliment.
Ion Ariton, în top 3 senatori
Au existat de-a lungul timpului în Sibiu câțiva politicieni care nu s-au grăbit deloc să candideze la alegerile locale, sperând în funcții mai înalte, ce depășesc sfera județului. Însă și mai puțini dintre aceștia au reușit să se impună la nivel național în politică, adică în Guvern și Parlament. Unul dintre aceștia este fostul democrat Ion Ariton, fost președinte al PD-L. A fost senator în două legislaturi, plus ministru al Economiei într-unul dintre guvernele Boc. Pe măsura funcțiilor ocupate, a avut de-a face și cu câteva procese în justiție, însă în cele din urmă acestea nu s-au soluționat cu condamnare.
Mircea Curelea, a jucat un rol important pentru Săliște
Mircea Curelea (n. 1 octombrie 1929, Hoghilag, județul Sibiu – d. 2 noiembrie 1999, Sighișoara) a fost senator în legislatura 1990-1992, ales în județul Sibiu pe listele partidului PNL. În cadrul activității sale parlamentare, Mircea Curelea a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania, Republica Portugheză, Republica Italiană și Republica Chile. Mircea Curelea a fost membru în comisia de redactare a proiectului Constituției României, fiind de meserie avocat. Acesta a provenit dintr-o veche familie de liberali. Unul dintre cele mai importante realizări ale sale este faptul că a făcut demersuri decisive și personale pentru ca Săliște să aibă Judecătorie. Practic, a fost în mare parte meritul acestuia, în condițiile în care la începutul anilor 90 se lua în calcul și Miercurea Sibiului, locul unde trebuia să existe judecătoria pentru Mărginimea Sibiului.
Ioan Tătaru și Ion Iliescu
Ioan Tătaru (n. 25 februarie 1952, Sibiu) a fost senator, tot în legislatura 1990-1992, ales pe listele partidului FSN. În cadrul activității sale parlamentare, Ioan Tătaru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Mongolia, Republica Franceză-Senat și Canada. A fost mulți ani profesor și apoi director de școală la Copșa Mică și Mediaș. Într-un articol prezentat de Amosnews.ro în 2003, îl caracteriza în felul următor pe Ion Iliescu: „M-am orientat după Ion Iliescu, singurul care nu dădea în bâlbâială, ştia ce spune, părea cunoscut şi respectat. L-am cunoscut şi eu personal şi este un om extraordinar care te cucereşte în cinci minute. Regret că soţii Ceauşescu au fost împuşcaţi şi mai ales de Crăciun. Cei care nu au participat la revoluţie sub nicio formă, o numesc lovitură de stat”. Fost senator FSN, apoi FDSN, după scindare, în 1990-1992, ulterior a devenit director al Şcolii Speciale cu Internat din Mediaş.
Nicolae Manolescu se trăgea din Sibiel, dar nu a făcut nimic pentru sibieni
Nicolae Manolescu, născut Nicolae Apolzan, (n. 27 noiembrie 1939, Râmnicu Vâlcea, județul Vâlcea) este un critic și istoric literar român, cronicar literar și profesor universitar, membru titular al Academiei Române. S-a născut într-o familie de profesori de liceu. Tatăl său, Petru Apolzan, care a fost la un moment dat și inspector școlar, era originar din Sibiel, cu ascendență în Apoldu de Jos. Mama sa, Sabina, a fost profesoară de limba franceză, unul dintre elevii săi fiind Virgil Ierunca. În anul 1953, după arestarea părinților săi din motive politice, a fost înfiat de bunicul matern și a luat numele acestuia, Manolescu. În 1956, Nicolae Manolescu a absolvit studiile preuniversitare la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu. Este considerat, în general, ca unul dintre cei mai importanți critici literari români din ultimele decenii. În legislatura 1992-1996 a fost ales ca senator în județul Sibiu pe listele partidului OCL-(PAC). Nicolae Manolescu este membru fondator al Alianței Civice. Devine președinte al Partidului Alianța Civică (PAC) în iulie 1991. E ales senator, în septembrie 1991, pe listele Alianței Civice. În cadrul activității sale parlamentare, Nicolae Manolescu a fost membru în Comisia Parlamentului României pentru Integrarea Europeană și în Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională. În 1992, PAC, împreună cu PL’93, au înființat Alianța Naționala Liberală (ANL). La Congresul extraordinar al ANL, Nicolae Manolescu a fost desemnat candidat la președinție. Și-a depus candidatura la președinție pe 20 septembrie 1992.
Andrei Țugulea, plasat de la București
Andrei Țugulea (n. 19 august 1928, Unțești, azi Republica Moldova – d. 14 decembrie 2017, București) a fost inginer, membru titular al Academiei Române (din 1999). În legislatura 1992-1996 a fost ales senator de Sibiu pe listele Frontului Salvării Naționale și membru al Comisiei permanente pentru învățământ și știință din cadrul Senatului României (16 oct 1992-21 nov 1996). Este prezentat ca un om cu experiență profesională, având cursurile Facultății de Relații Internaționale la Universitatea din Kiev (1954) și fiind doctor în relații internaționale la Universitatea din New York (1970), adjunct al ministrului Afacerilor Externe în guvernul lui Petre Roman. Aceasta îi dă ocazia să urce la alt nivel de conducere: adjunct al ministrului învățământului (1990) și Secretar de Stat la Ministerul Învățământului și Științei în guvernul Roman(1990-1991).
Mircea Vâlcu, un medieșean respectat
Mircea Vâlcu (n. 14 noiembrie 1930 – d. 29 iunie 2016) a fost un senator de Sibiu în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PUNR. În legislatura 1992-1996, Mircea Vâlcu a fost membru în comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Activitate politică:fost membru PCR; 1991, membru PUNR şi Vatra Românească, vicepreşedinte al PUNR, purtător de cuvânt al PUNR, şef departament presă şi imagine a PUNR, preşedintele grup PUNR la Senat, preşedintele grupului parlamentar de prietenie româno-german. Medieșeanul a absolvit Facultatea de Filologie Cluj, promoţia 1954. A fost unul dintre cei mai respectați profesori ai Liceului Ștefan Ludwig Roth din Mediaș, prin mâinile sale trecând generații întregi. A fost și un scriitor extrem de apreciat.
Corneliu Bucur, omul de cultură și politicianul care a ctitorit Muzeul ASTRA
Corneliu Bucur a absolvit specializarea Istorie în cadrul Facultății de Istorie și Filozofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. Imediat după absolvire, a fost angajat la secția de Artă Populară din cadrul Muzeului Brukenthal, pentru ca începând din 1969 să înceapă ascensiunea sa managerială, devenind director al Muzeului Tehnicii Populare. În anul 1992, Muzeul Tehnicii Populare devine Complexul Național Muzeal „ASTRA”, iar Corneliu Bucur ocupă funcția de director general al acestei instituții până în anul 2009. ULBS îi datorează recunoștință pentru implicarea sa definitorie în acțiunile care au dus în anul 1990 la obținerea deciziei înființării Universității din Sibiu. Acesta a făcut parte din delegația ce a susținut la Ministerul Învățământului necesitatea aprobării transformării Institutului de Învățământ Superior din Sibiu într-o universitate. Și în politică a fost un fervent susținător al culturii, rămânând celebrele sale polemici culturale și politice cu Ion Caramitru, ministrul Culturii din partea PNȚCD. A fost ales senator din partea Partidului Democrat (3 nov. 1996) şi apoi vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Senatului.
Victor Fuior a vrut să facă orașe din comunele din Mărginime și Șelimbăr
Victor Fuior, de meserie inginer constructor, a fost senator de Sibiu în legislatura 1996-2000, ales pe listele PUNR. În cadrul activității sale parlamentare, Victor Fuior a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Statul Kuwait, Ucraina și Republica Peru. A fost membru în comisia privatizare și administrarea activelor statului, în comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, precum și în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Acesta a avut în anul 2000, pe final de mandat, o inițiativă prin care cerea Guvernului ca Șelimbăr, Cristian, Săliște, Orlat, Miercurea Sibiului și Bazna, toate comune atunci, să devină orașe ca urmare a unui plan de o nouă urbanizare a Românei. Propunerea nu a fost aprobată.
Ioan Moisin, un radical pentru acele vremuri
A fost membru PNȚCD, de religie greco-catolic, cu rădăcini în Mediaș. Ioan Moisin (n. 18 septembrie 1947, Câmpina – d. 2 noiembrie 2017, București) a fost inginer și senator de Sibiu din partea PNȚCD în legislatura 1996-2000, ales pe lista CDR. A fost fiul canonicului Octavian Moisin. În cadrul activității sale parlamentare, Ioan Moisin a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Mongolia, Macedonia, Republica Italiană și Australia. A fost membru în comisia economică, industrii și servicii (din dec. 1996) și comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. În anul 1998 a inițiat prima propunere legislativă privind declararea calității de agent sau colaborator al Securității, propunere tergiversată și, în cele din urmă, clasată în anul 2000, după revenirea la putere a PSD. În anul 1999 a propus un proiect de lege de interzicere a contracepției și avortului mult mai draconic decât cel din perioada comunistă, a lui Ceaușescu. A inițiat, de asemenea, un proiect reparatoriu față de Biserica Română Unită cu Roma, inițiativă legislativă clasată, de asemenea, în 20 decembrie 2000, imediat după revenirea PSD la guvernare.
Dionisie Bucur, medieșean devenit senator din primar
Dionisie Bucur (n. 24 iulie 1946) a fost senator sibian în legislatura 2000-2004, ales pe listele partidului PSD. A fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Algeriană Democratică și Populară. Dionisie Bucur a înregistrat 177 de luări de cuvânt și a inițiat 6 propuneri legislative, din care 3 au fost promulgate legi. A fost membru în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și în comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Dionisie Bucur a fost primar al orașului Mediaș în perioada 1990 – 2000.
Herman Fabini, sas cu viziuni liberale
Hermann Armeniu Fabini (n. 8 octombrie 1938, Brașov) este arhitect, istoric de artă și politician român de etnie germană, sas transilvănean. Între 1952 și 1955, Hermann Fabini a urmat Liceul mixt german din Brașov și Liceul cu secție germană din Mediaș, pe care l-a absolvit în 1955. Hermann Fabini a fost senator sibian în legislatura 2000-2004, ales pe listele partidului PNL. Acesta a demisionat din Senat pe data de 24 iunie 2004 și a fost înlocuit de senatorul Tiberiu Simion Buza. În cadrul activității sale parlamentare, Hermann Fabini a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Lituania și Republica Federală Germania. A fost membru în comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului. Hermann Fabini a inițiat 13 propuneri legislative, din care 4 au fost promulgate legi. Biserica-cetate din Biertan, cu hramul Sfânta Maria, a fost restaurată prin donații făcute de originari din Biertan răspândiți în Europa, Statele Unite ale Americii și Australia. Șeful proiectului de restaurare, arhitectul Hermann Fabini, a fost distins în 1991 cu medalia „Europa Nostra”.
Sorin Ilieșiu, parașutat la Sibiu. Absent, dar cu pensie specială
Sorin Ilieșiu (n. 12 decembrie 1955, Baia Mare) este cineast și politician român. A fost ales senator de Sibiu în 2012, după ce a fost impus de la București, după care nu a mai trecut prin Sibiu. Între 1979 și 1990 a fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea. În anul 1992 a activat în domeniul video al campaniei electorale a CDR, iar în 1996 a realizat clipurile electorale ale CDR. A fost membru al Grupului pentru Dialog Social din 1990 până în 2012, când a fost exclus, și membru fondator al Alianței Civice și al Fundației Academia Civică. A fost senator de Sibiu din partea USL (membru PNL), iar în aprilie 2015 a trecut la PSD.
Nicolae Avram, primar și apoi senator
Nicolae Avram (n. 24 iulie 1963, Șura Mare, Sibiu), senator român, ales în 2016 pe listele PSD, a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Coreea, Albania, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. A inițiat 67 de propuneri legislative din care 6 au fost promulgate legi.
Mircea Vasile Cazan, om de afaceri sedus de politică
Mircea Cazan (n. 1 iunie 1962, Sibiu) a fost ales senator pe listele PNL și membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Republica Federală a Germaniei și Regatul Danemarcei. A trecut drept unul din cei mai bogați parlamentari de Sibiu.
Claudiu Mureșan, primul senator sibian USR. Migrat la PSD
Senatorul de Sibiu Claudiu Mureșan a devenit, începând cu 16 octombrie 2023, președinte al Comisiei pentru comunicații, tehnologia informației și inteligență artificială din cadrul Senatului României. În timpul actualului mandat parlamentar, Claudiu Mureșan a mai îndeplinit funcțiile de președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și de președinte al Comisiei pentru mediu din Senatul României. În toamna anului trecut, acesta s-a înscris în PSD.
Senatorii de Sibiu în perioada 1990-2024
Legislatura 1990 – 1992
1. Mircea Curelea – PNL
2. Nicolae Nan – FSN – până în 31 iulie 1990, înlocuit de Ioan Nistor Ilie – FSN, din 10 octombrie 1990
3. Ioan Tătaru – FSN
Legislatura 1992 – 1996
1. Apolzan Nicolae Manolescu – PNL
2. Andrei Țugulea – FSN, apoi PD până la finalul mandatului
3. Mircea Vâlcu – PUNR
Legislatura 1996 -2000
1. Corneliu Bucur PD
2. Victor Fuior – PUNR
3. Ioan Moisin – PNȚCD
Legislatura 2000 – 2004
1. Aron Belașcu – PRM
2. Dionisie Bucur PDSR, apoi PSD
3. Hermann Armeniu Fabini – PNL, pînă în 24 iunie 2004, înlocuit de Tiberiu Simion Buza, din 29 iunie
Legislatura 2004 – 2008
1. Viorel Arcaș – PSD
2. Nicolae Neagu – PD – independent, la finele mandatului
3. Ilie Stoica – PUR-SL – independent, la finele mandatului
Legislatura 2008 – 2012
1. Ion Ariton – PD-L
2. Viorel Arcaș – PSD
3. Minerva Boitan – PNL
Legislatura 2012 – 2016
1. Ion Ariton PD-L, independent la finalul mandatului
2. Sorin Ilieșiu – PNL, independent la finalul mandatului
3. Nicolae Neagu – PNL
4. Viorel Arcaș – PSD
Legislatura 2016 – 2020
1. Viorel Arcaș – PSD
2. Nicolae Avram – PSD
3. Mircea Cazan – PNL
Legislatura 2020 – 2024
1. Gheorghe Adrian Cătană – AUR
2. Claudiu Marinel Mureșan – USR, apoi PSD 3. Nicolae Neagu – PNL
