După lungi așteptări și multiple promisiuni, iată că Sibiul devine din primăvară BikeCity. Guvernat de culoarea verde, orașul va găzdui 540 de biciclete, 12 triciclete și 44 de parcări prin tot orașul, toate conectate de un sistem informatic care să gestioneze închirierea acestor biciclete. Stațiile de parcare a bicicletelor au sosit deja la Sibiu, cu biciclete cu tot, și stațiile de reparat biciclete sunt deja montate prin tot orașul. Primăria Municipiului Sibiu ne ține la curent cu fiecare pas al implementării proiectului pe pagina lor de Facebook, stârnind astfel entuziasmul în rândul comunității moleșite de iarnă. Astfel locuitorii, dar mai ales turiștii care vin să ne viziteze, se vor putea deplasa, din primăvară începând, în cel mai facil mod cu putință, cu bicicleta.
Se discută despre acest proiect deja de ani de zile, a costat 9,7 milioane de lei și a fost realizat prin Fonduri Europene. Concret, cum va funcționa el? Stațiile de închiriere biciclete sunt răspândite prin întreg orașul, iar o aplicație mobilă ne va ghida spre cea mai apropiată dintre ele. Acolo vom scana codul de pe bicicletă, aceasta va fi descuiată automat și vom putea porni la drum. Plata se va face electronic prin intermediul aplicației mobile. La destinație trebuie să găsim din nou cea mai potrivită stație de biciclete pentru a preda bicicleta. Aceasta nu va putea fi lăsată oriunde, ci doar în terminalele special amenajate. Pentru utilizatori este un sistem foarte simplu, pentru autorități va fi o provocare datorită mentenanței care trebuie planificată riguros: bicicletele trebuie să fie redistribuite între stații seară de seară, iar revizia acestora trebuie făcută periodic. Însă aceștia sunt optimiști: „Când vorbim despre orașe ca afară, vom ști că Sibiul este primul oraș din România care implementează acest sistem smart de bike sharing, același pe care îl regăsim în Londra, Chicago, Monaco sau Barcelona”, declară aceștia.
O schimbare reală
Am întrebat reprezentanții Primăriei Municipiului Sibiu ce însemnă pentru oraș acest sistem, și cum se va adapta Sibiul acum în noua sa postură de BikeCity. „Credem că discuțiile purtate în ultimii ani în spațiul public, privind micromobilitatea și orașele smart, au generat schimbări de mentalitate și au pregătit locuitorii Sibiului pentru o regândire a transportului urban. Schimbările climatice, pe de-o parte, pandemia Covid, pe de altă parte, ne obligă la măsuri reziliente pe fiecare dintre noi. Iar în această primăvară, la Sibiu, primăria vine și spune: „iată, putem face o schimbare reală și avem mijloacele să producem această schimbare!”, îmi spune Smaranda Bălan, coordonator al comunicării acestui proiect, din partea serviciului Strategii, Dezvoltare Durabilă și Marketing al Primăriei Municipiului Sibiu.
„Ne putem impune, fiecare dintre noi, să renunțăm la câteva drumuri cu mașina și să le înlocuim cu bicicleta, pentru că este la îndemână. Vom ști exact de unde le închiriem, unde le parcăm, cât ne costă, vom face mișcare și vom contribui la reducerea emisiilor de carbon în orașul nostru. De altfel, noi propunem în fiecare an prin Săptămâna Mobilității acest exercițiu al mersului pe bicicletă spre destinațiile noastre cotidiene”, mai spune Smaranda Bălan.
Transport alternativ
Locuitorii sunt pe de-o parte entuziasmați, pe de alta intrigați. Rareori se creează atâta vâlvă online prin anunțurile autorităților ca la pașii de implementare anunțați periodic despre BikeCity. Părerile sunt desigur, împărțite.
„Creșterea numărului de variante alternative de transport, în comun sau individual, trebuie să se regăsească pe agenda principală de acțiuni a fiecărei municipalități si, după lansarea recentă a linei verzi de mini-busuri electrice de transport în comun, Sibiu Bike Sharing este un pas normal de făcut. Una peste alta, mă bucură teribil lansarea acestui serviciu. Dincolo de situația pistelor de biciclete care au nevoie impetuoasă de un upgrade pentru a crește gradul de siguranță și a interconectivității diferitelor zone ale orașului, Sibiu Bike Sharing poate fi acel simbol că administrația locală își asumă un rol mai important în ceea ce privește mobilitatea alternativă și promovarea acesteia în oraș dar și un moment important pentru cei care vor să experimenteze Sibiul pe bicicletă, dar până acum nu au avut motivarea sau mijloacele necesare pentru această încercare”, îmi spune Adrian Oprea, creator de branduri și strategii de comunicare sub egida Sibio, cel pe care îl vedeți mai mereu deplasându-se cu bicicleta, în lungul și latul orașului.
Mobilitatea unui oraș
Marius Bârsan, membru al comunității Masa Critică, un grup care organizează lunar câte o deplasare cu bicicleta prin Sibiu, semn că există o Masă Critică de bicicliști în acest oraș care trebuie respectați în trafic, îmi spune că impactul unui astfel de sistem își are rădăcinile în interior: dacă locuitorii acestui oraș își doresc acest sistem de Bike Sharing, îl vor folosi și astfel vor ajunge mai repede, cu bicicleta, din punctul A în punctul B. Consideră că acest sistem va influența mobilitatea în orașul Sibiu mai puțin decât ar face-o niște piste de biciclete sigure.
„Eu personal pot circula singur cu bicicleta în oraș. Însă nu cu copiii. Si nici cu copilul în remorcă pe o stradă aglomerată ori îngustă. Pe trotuar nu am voie eu, pe șosea nu are voie copilul (până la 14 ani)” – Marius Bârsan
Marius este de părere că aceste centre de închiriere biciclete sunt parte dintr-un tot, alături de piste de biciclete dedicate, acceptul bicicletelor în mijlocele de transport în comun și banda dedicată pentru transportul în comun și biciclete.
Vor renunța sibienii la mașină?
Pe cei de la Urban Bike Revoluțion i-ați cunoscut anul trecut, printre altele, cu prilejul diferitelor ateliere pe care le-au organizat pe tema circulației în siguranță cu bicicleta. Ei sunt de părere că încă ne lipsește siguranța în trafic pentru a garanta succesul acestei noi modalități de transport în interiorul orașului:
„Un sistem de Bike Sharing este binevenit în orice oraș, mai ales acolo unde există și un potențial turistic. Din păcate acele biciclete și viitorii utilizatori nu prea au pe unde să se deplaseze în siguranță. În afară de Parcul Sub Arini, zona pietonală din centrul orașului, Muzeul Astra, cei 300m ai străzii Școala de Înot și pista spre Rășinari, mersul cu bicicleta în Sibiu e o aventură urbană. Și o spun cu toată convingerea după 2 ani de pedalat în oraș aproape zilnic. Sibienii dețin biciclete, mai mult sau mai puțin performante, dar pe unde te poți deplasa în siguranță? Cele 540 de biciclete nu vor aduce o schimbare prea mare în modul de deplasare și în îmbunătățirea mobilității nemotorizate. Câți dintre cetățenii Sibiului o să renunțe la mașină pentru o bicicletă?”, îmi spune Andrei, reprezentant al Asociației Urban Bike Revolution.
Pistele nu ne încurajează
Aceeași opinie o împărtășesc și cei de la Asociația Remediu, din 2015 în Sibiu, de asemenea bicicliști activi în orice oraș s-ar afla, în vacanță, la cumpărături, sau la job.
„Între decizii administrative și interese politice stă o societate întreagă. Ca parte activă a acestei societăți, ne bucură implementarea sistemului de bike sharing în sfârșit și în Sibiu, dar considerăm că nu e suficient pentru viitorul orașului. Posibil să crească fluxul mobilității alternative în oraș, dar în mod special în rândul turiștilor; nu și în rândul locuitorilor, deoarece pistele prost realizate în continuare și fluxul de mașini nu ne încurajează deloc. Înainte de toate aceste sisteme este nevoie de o infrastructură adaptată, respectiv de mai multă educație în rândul cetățenilor legat de mobilitate, circulație și folosire corectă a acestor alternative. Avem deja exemplul trotinetelor care imediat după implementare ne-au dat bătăi de cap tuturor și se găsesc oriunde prin oraș (chiar și în scări de bloc) mai puțin în stațiile destinate lor. Pe viitor poate ținem cont mai mult și de nevoile societății”, susțin aceștia.
Una peste alta, cu bune și cu rele, probabil că din primele zile deja, în care Sibiul va deveni BikeCity, străzile vor înflori, iar cei mai curioși dintre noi nu vor rata ocazia să testeze sistemul cât de curând cu putință. Iar apoi, poate pentru câțiva măcar, acest sistem va reprezenta și schimbarea unui obicei al mobilității zilnice.
