Municipiul Sibiu devine un exemplu pentru celelalte reședințe de județ din țară la capitolul gestionării deșeurilor, obținând locul I în primul clasament realizat de mai multe organizații.
Sibiul a obținut un total de 71 de puncte din 100, situându-se astfel pe primul loc în țară la gestionarea corectă a deșeurilor, conform unor criterii care țin cont de colectarea pe fracții, țintele de reciclare stabilite de primării, contracte legale cu companiile de salubritate, implementarea principiului „plătești cât arunci”, colectarea deșeurilor biodegradabile, strategii de gestionare, colectare pentru deșeuri electrice, informarea cetățenilor, colectarea în școli și colectarea deșeurilor abandonate. Toate aceste criterii sunt prevăzute de diferite acte normative cu caracter obligatoriu în România. Clasamentul a fost realizat pe baza punctelor acordate în 5 capitole, infrastructură, informare, reciclare, administrativ și inovare. Sibiul a fost urmat în clasament, la doar un punct distanță, de Oradea, iar pe locul al treilea la egalitate de puncte s-au aflat Sfântu Gheorghe, Iași și Miercurea Ciuc. Orașele din coada clasamentului, inclusiv patru din sectoarele Bucureștiului, au acumulat foarte puține puncte.
În Sibiu plătești cât arunci
Potrivit Raportului național de diagnoză privind calitatea serviciilor publice municipale – realizat de ONG-urile Societatea Academică din România, Asociația Act for Tomorrow și Vellenes Fellesorganisasjon, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, lansat în prezența ministrului mediului, Tánczos Barna – municipiul Sibiu este un exemplu pentru celelalte reședințe de județ din România la gestionarea deșeurilor. Autorii raportului spun că, prin numeroasele acțiuni de conștientizare, sibienii au învățat să colecteze separat gunoaiele iar acest lucru a contribuit la recuperarea unor cantități importante de materiale reciclabile.
”Dacă vorbim de domeniile pe care le are în sarcină o administrație publică, toate sunt importante, dar în diverse perioade anumite domenii devin prioritare. Din 2016 ne concentrăm foarte mult pe domeniul salubrizării. A fost o provocare. În 2016 am implementat acest proiect finanțat din fonduri europene, colectarea pe 5 fracții, Sibiu fiind primul oraș din România care a colectat pe 5 fracții”, a precizat primarul Sibiului, Astrid Fodor.
Gestionarea deșeurilor, o problemă la nivel național
Studiul arată că toate reședințele de județ au probleme în gestionarea deșeurilor, iar mai bine de jumătate dintre aceste municipalități tratează acest proces cu superficialitate. Nicio reședință de județ nu s-a apropiat de punctajul maxim de 100 de puncte, iar cele mai mari punctaje au fost obținute de Sibiu, Oradea, Sfântu Gheorghe, Miercurea-Ciuc și Iași. Pe ultimele locuri s-au aflat: Slatina, Brăila, Sector 4 și Sector 5 București și Târgoviște.
„Raportul trage un semnal de alarmă și surprinde adevărul despre problema gestionării deșeurilor: Nu există suficientă implicare nici măcar la nivelul municipalităților. Există o prăpastie între primele și ultimele poziții. Distanța uriașă între cei care se implică și cei cărora nu le pasă spune totul despre atitudinea autorităților din zonele respective”, a declarat Ministrul Mediului, Tánczos Barna
37% dintre primării nu au făcut niciun demers pentru implementarea instrumentului economic „plătește pentru cât arunci”, iar 35% au doar actualizate contractele cu acest instrument însă neimplementat. De asemenea, 65% dintre primării nu oferă deloc soluții gratuite de colectare a deșeurilor de construcții, iar 11% nu oferă gratuități pentru deșeurile voluminoase; 11% dintre primării nu au contracte de salubrizare actualizate cu indicatorii de performanță și penalități, iar 24% dintre primării nu au publicate contractele de salubrizare pe site-uri.
