Potrivit ultimelor date statistice pe regiunea CENTRU, din care face parte și județul Sibiu (adică pe luna iulie 2024), câştigul salarial mediu brut, calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în judeţele din regiune a fost de 7.780 lei, reprezentând 90,7% din câştigul salarial mediu brut la nivel național (8.580 lei). În creștere faţă de luna anterioară cu 10 lei (+0,1%) și în creștere cu 16,2 % (+1.083 lei) față de luna corespunzătoare din anul anterior.
Cel mai mare câştig mediu brut a fost înregistrat în judeţul Sibiu (8.999 lei), iar cel mai mic în Harghita (6.487 lei). Datele sunt prezentate de Direcția Regională de Statistică Alba Iulia, din care face parte și instituția sibiană de specialitate. Din regiunea CENTRU fac parte Sibiu, Alba, Brașov, Mureș, Covasna și Harghita.
Totodată, potrivit Casei Județene de Pensii Sibiu, după recalcularea din această toamnă, cea mai mare pensie din județ este de 42.824 de lei, în timp de pensia medie este de 2.821 de lei. Asta înseamnă că pensia cea mai mare în plată este de aproape 5 ori mai mare decât salariu mediu brut, în timp ce pensia medie din județ este de 3 ori mai mică decât salariul mediu brut. Acestea spun cifrele instituțiilor publice din regiune.
Sibiul este un municipiu reședință de județ dezvoltat economic și financiar și asta o știm cu toții. Dar majoritatea dintre noi nu o simțim atunci când trebuie să încasăm salariul. Costurile vieții de zi cu zi au crescut exponențial în ultimii ani, astfel că creșterile salariale și de pensii raportate la aceeași perioadă aproape că au fost anulate de inflație.
Deși a crescut gradul de confort al sibianului, acesta se confruntă cu o viață tot mai scumpă, având în vedere multiplele opțiuni financiare pe care le are. Parcă, acum, mai mult ca niciodată, Sibiul este un oraș scump. Deci, statutul de oraș dezvoltat aduce și o viață scumpă, direct proporțională. Vedem cum au evoluat, în ultimii ani, mai ales de după pandemia de coronavirus, prețurile de pe piața imobiliară, prețurile de consum din zona comercială centrală a burgului sau cele referitoare la utilități sau servici.
Dezvoltarea mediului de afaceri a dus la apariția unor noi oportunități pentru sibianul de rând. Astfel, calitatea vieții și gradul de siguranță publică au crescut, firesc, însă și cu costurile aferente. Acum, nu știu neapărat dacă dezvoltarea orașului (din toate punctele de vedere) pune presiune pe salariul sibianului. Însă în mod cert aceasta îl stimulează să consume, oferindu-i, totodată, și mai multe oportunități pentru petrecerea timpului liber, multe dintre ele destul de costisitoare. Și uite așa, ajungi să nu mai faci față cheltuielilor de la o lună la alta.
Puteți spune că modul în care își cheltuie o familie banii ține de educația financiară pe care și-a însușit-o în capitalismul sălbatic de astăzi. Dar viața bate filmul când e vorba de cumpărături. Totuși, este tot mai adevărată vorba că trebuie să judeci o omul după cât cheltuie și nu după cât câștigă. Problema este însă că ce se câștigă cu trudă, se risipește rapid.
La fel, administrația locală trebuie să găsească soluții pentru a ține pasul cu mersul economic al Sibiului. Acest lucru înseamnă rapiditate în derularea investițiilor care duc al îmbunătățirea vieții contribuabililor. Însă de multe ori, bugetul nu poate acoperi toate investițiile stringente. Ca să nu invocăm și posibila lipsă de responsabilitate în cheltuirea fondurilor.
În acest moment, luat după salariul mediu brut, suntem cel mai bogat județ din regiunea CENTRU. Dar și cel mai scump! Și aceasta reiese cel mai bine dacă stai de vorbă cu oamenii din celelalte județe din regiune, care mai tot timpul ne spun că Sibiul a devenit unul din cele mai scumpe destinații.
Din păcate, evoluția salariului mediu brut scoate la iveală o alte problemă: diferența de trai și de confort al cetățenilor dintre județele dezvoltate (cazul Sibiului și al Brașovului), și cele care rămân în urmă (Harghita și Covasna). De aceea, este nevoie ca cei care dispun de resursele regiunii CENTRU să le canalizeze spre echilibrarea la limita de sus a județelor ce compun regiunea. Astfel, se creează o prăpastie ce nu mai poate fi acoperită multe decenii de acum încolo.
.){kind=link}