Tradiţii de Sfântul Andrei

Peste tot în lume există datini şi obiceiuri populare, însă parcă nici­unde tradiţiile nu cunosc „fastul” şi semnificaţiile celor româneşti. Legendele spun că în noaptea Sfântului Andrei se practică ritualuri cu scopul de a proteja oamenii, animalele şi gospodăriile. Este noaptea în care spi­ritele negre bântuie locurile pământeşti. De Sfântul An­drei femeile întorc oalele şi cănile cu gura în jos sau scot din sobă cenuşa caldă pentru ca strigoii să nu se adăpostească la căldură, sau îm­prăştie prin curte bucăţi de pâine pe care strigoii să le mănânce şi să nu mai intre în casă. Ca să se apere de vârcolaci atârnă şiruri de usturoi la intrare şi lasă can­dela aprinsă (în unele zone există obi­ceiul de a se unge cu us­turoi tocurile uşilor şi ferestrelor). Sărbătoarea Sfân­­­tului Andrei este pre­vestitoarea ursi­tului pentru fetele tinere nemăritate. Se spune că un fir de bu­suioc aşezat sub pernă face ca în vis să apară imaginea ursitului. În alte părţi se foloseşte metoda „făcutului cu ulcica”: singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit. De Sfântul Andrei se poate afla prognoza pentru anul următor. Tradiţia spune că se iau 12 cepe care se duc în podul casei şi se lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei luni a anului îi corespunde o ceapă. Cepele care s-au stricat semnifică luni ploioase cu grindină, iar cele care au încolţit, luni favorabile pentru recoltă. info-ghid.com