3.1 C
Sibiu
luni, noiembrie 25, 2024

Publicitate electorală

spot_imgspot_img

eveniment

La mulți ani, România!

Cele mai citite

Cu ocazia Zilei Naționale a României, reprezentanții comunității au ținut să transmită mesajul lor către sibieni și prin intermediul Sibiu 100 %.

Daniela CÂMPEAN: ”Să privim trecutul cu mândrie și viitorul cu speranță și încredere”

„Și cât de sfântă era ziua aceea, cum se îmbrățișau românii, cât de senină le era fața, cum au uitat fiecare de ce religie, de ce confesiune și cărei clase aparține! Se vedeau că sunt fiii aceluiași neam…” – Ștefan Cicio-Pop.

Dragi sibieni, dragi români de pretutindeni,

Îmi doresc ca spiritul Zilei Naționale a României să ne aducă pe toți împreună și să păstrăm cuvintele lui Ștefan Cicio-Pop ca inspirație în a ne aminti cât de importantă este ziua Marii Uniri. Să celebrăm această zi cu recunoștință față de toți înaintașii noștri care au făcut Marea Unire posibilă.  Să privim trecutul cu mândrie și viitorul cu speranță și încredere.

La mulți ani, România! La mulți ani, români, oriunde v-ați afla!

Daniela Cîmpean, Președinta Consiliului Județean Sibiu

Sorin RADU: ”Marea lecție a Unirii este aceea a unității și solidarității”

Pentru mulți dintre noi, 1 Decembrie 1918 reprezintă încheierea unui proces istoric care a început la mijlocul secolului al XIX-lea și care are bine definite etapele esențiale de evoluție, precum nașterea statului național la 1859, cucerirea independenței la 1877-1878 și care atinge apogeul prin unirea Basarabiei, Bucovinei și a Transilvaniei cu România. Mulți istorici văd în anul 1918, în abordări tributare perspectivei teleologice, un reper privilegiat pentru istoria României, privind rareori înapoi și estompând astfel multe linii de continuitate cu perioada anterioară. Această narațiune deschide calea unei alte interpretări, aceea conform căreia, cu Marea Unire debutează și perioada interbelică, descrisă multă vreme ca un fel de Epocă de aur a istoriei românești. O asemenea perspectivă de interpretare a istoriei contemporane a României a condus, aproape în mod necesar, la idealizarea perioadei interbelice și la estomparea numeroaselor probleme sociale, economice, politice și cultural-identitare cu care s-a confruntat statul între anii 1918 și 1940.

Pentru învingătorii din Primul Război Mondial, inclusiv pentru români, viitorul părea a fi unul plin de speranță, care putea fi construit pe un teren fertil ce își aștepta exploratorii. Elitele politice entuziaste considerau că Rezoluțiile unirii adoptate la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia vor putea fi conjugate cu legea fundamentală a statului adoptată la 1866 și că astfel vor așeza România Mare pe temelii democratice și pe un traseu european. În această cheie, istoria aproape că părea predictibilă. Dar, așa cum observa Thomas Nipperdey „istoria nu este niciodată albă sau neagră, ci gri, în infinite nuanțe.” Acest lucru este valabil și pentru România în perioada interbelică: între 1918 și 1938, țara a fost un stat de drept, a cunoscut o impresionantă înflorire culturală concentrată în marile orașe, a cunoscut o primă fază de industrializare selectivă și de construcție instituțională, a avut o capitală de talie europeană, dar a fost, de asemenea, un stat în care mari părți ale populației rurale au rămas în sărăcie, iar contrastele dintre oraș și sat, dintre o mică clasă bogată și majoritatea populației erau foarte mari, o țară ale cărei elite românești se temeau de diversitatea etnică și confesională, în care votul universal a fost introdus fără pregătirea și educația politică a numeroșilor alegători semianalfabeți sau analfabeți. Nu în ultimul rând, o țară în care fascismul xenofob s-a răspândit în mari părți ale societății.

Dar marea lecție pe care ne-o predă Marea Unire și cei care au făcut-o este aceea a unității și solidarității, a comportamentului democratic și a dorinței de modernizare socială, economică, culturală și politică a statului, dar și a prețuirii eroilor care au pierit pe câmpul de luptă din Marele Război și a supraviețuitorilor acestei traume, veterani, văduve, orfani sau simpli oameni care au avut șansa să ducă o viață normală.

Vocea documentelor Unirii de la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia ar trebui auzită și după 105 ani, pentru că – așa cum am mai susținut nu o dată – acolo sunt statuate principiile pe care putem construi o societate bazată pe cetățenie, fără naționalisme etnice și patriotisme de fațadă. O Românie care să fie „Mare” prin oamenii ei și prin instituții puse în slujba cetățenilor și societății. O Românie în care empatia față de aproapele nostru și conștiința datoriei să devină chestiuni majore, dar care să se petreacă într-un mod discret, perceptibil în primul rând prin rezultate. O Românie a reformelor pentru cetățeni, a incluziunii și a micșorării decalajelor economice, sociale și culturale, care să încurajeze și să recunoască excelența. O Românie bazată pe patriotism civic și pe instituții democratice, întărite prin competență și performanță. Și grație unui alt întâi, de această dată, 1 ianuarie 2007, o Românie aliniată valoric unui parcurs european.

Cu aceeași frază încheiam și mesajul de anul trecut, deoarece cred cu tărie că aceasta este lecția Zilei Naționale pentru cei de astăzi.

La mulți ani, cetățeni români! La mulți ani, România!

Prof. Sorin Radu, Rectorul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu

Ghiţă BÂRSAN: ”Armata României este un factor de stabilitate important al statului român”

1 Decembrie 1918 va rămâne pentru totdeauna momentul hotărâtor în istoria neamului nostru ca simbolul unităţii naţionale, al reconcilierii şi slăvirii eroilor care s-au jertfit pe altarul patriei.

Astăzi, ca şi la 1918, Armata României este un factor de stabilitate important al statului român. Misiunea ei a rămas neschimbată: apărarea independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale, a unităţii şi democraţiei constituţionale a României.

Acum, mai mult ca oricând, avem datoria de onoare să păstrăm vie memoria faptelor de arme ale înaintaşilor care au scris, cu sângele propriu, filele istoriei naţiunii noastre. Timpul este tot mai necruțător, în prezent mai sunt în viaţă puțin peste 1.000 de veterani de război, față de cei aproximativ 1.700, câți erau anul trecut. Să-i onorăm și să-i celebrăm pe cei rămași printre noi. Ei ne-au insuflat dragostea de patrie și spiritul de sacrificiu. Ei sunt imaginea bunicilor și străbunicilor noștri care și-au îndeplinit misiunea sacră pe câmpul de luptă.

Cu ocazia Zilei Naţionale a României, în numele tuturor militarilor din garnizoana Sibiu, adresez comunității sibiene cele mai calde urări de sănătate, împliniri personale și profesionale şi bucurii alături de cei dragi!

LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! LA MULȚI ANI, ROMÂNI!

Gl.bg.prof.univ.dr.ing. Ghiţă BÂRSAN, COMANDANTUL GARNIZOANEI SIBIU

Emilian-Marius NOVAC: ” Ne sunt, așadar, mereu vii în inimă idealurile și jertfa de sânge care au făcut posibilă reîntregirea țării”

1 DECEMBRIE 2023

Ziua Marii Uniri – 1 Decembrie 1918 – Sărbătoarea națională a României, ne oferă prilejul să rememorăm momentul istoric ce i-a adus pe toți românii între granițele aceleiași patrii și faptele de eroism din trecutul nostru milenar.

Ne sunt, așadar, mereu vii în inimă idealurile și jertfa de sânge care au făcut posibilă reîntregirea țării.

Cinstim astfel, în inimile noastre, pământul românesc și limba noastră românească și ne bucurăm de frumusețea fără egal a României, căci e eternă parte din ființa noastră.

De ziua României credem cu tărie că viitorul îi este de pe acum modelat de urmașii vrednici ai unei istorii care ne înalță și pe care, noi, dascălii, îi formăm cu emoție, cu vocație și cu încredere în valorile autentice!

La mulți ani, România! La mulți ani tuturor românilor!

Inspector Școlar General, Prof. Emilian-Marius NOVAC

Urmărește Sibiu 100% în Google News 

Publicitate

Publicitate electorală

spot_img
Ultimele știri

Călin Georgescu: Nu sunt extremist, nu sunt fascist, sunt un român care își iubește țara

Candidatul independent Călin Georgescu a afirmat, luni, că nu este extremist, aşa cum este "acuzat", ci este doar "un...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect