Șerban Moga, în calitate de avocat al lui Eugen Iordănescu, trimite Redacției Sibiu 100% un comunicat din perspectiva apărării în legătură cu aspecte care privesc dosarul de delapidare și corupție prin care Directorul general al Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură (CCIA) Sibiu a fost trimis zilele trecute în judecată.
”Zilele trecute a fost trimis în judecată dosarul Iordănescu. Clientul meu a aflat din presă, la fel ca în multe alte situații privind acest dosar. În acești doi ani de când a fost deschis dosarul, mi-au fost date să aud mai multe minciuni și informații prezentate trunchiat în mass – media, decât în toate celelalte dosare pe care le gestionez, cumulat. Văzând într-o singură publicație locală 65 de articole, cu privire la o singură persoană, unele voci rele ar spune ca e o campanie, dar eu mă abțin.
Ce nu spune presa sau parchetul despre dosarul Iordănescu
În iarna lui 2021 Parchetul Tribunalului Sibiu face public cu surle și trâmbițe faptul că s-ar fi delapidat 830.000 de lei de la Camera de Comert Sibiu, dar până a doua zi după emiterea comunicatului bombă, s-au răzgândit că de fapt suma nu putea fi decât maxim 338.000 (asta nu au mai zis mass mediei). Nu s-a spus nici în ce ar fi constat această delapidare. Nici nu cred că a fost cineva interesat. Probabil spre surprinderea multora, clientul meu nu e acuzat că și-ar fi băgat banii Camerei în buzunar, ci că ar fi plătit organizarea anumitor evenimente în cadrul proiectului Regiune Gastronomică Europeană 2019, la care Camera de Comerț era parte. Problema parchetului este cu faptul că evenimentele respective au fost plătite de Camera de Comerț și nu de ceilalti participanți la proiect (Consiliul Judetean Sibiu, Primăria Sibiu, Primăria Medias, Agentia Judeteană de Turism Sibiu s. a.). Parcă nu mai are același răsunet problema dacă este prezentată în întregime.
Tot în decembrie 2021 afirmă Parchetul Tribunalului Sibiu, în mod public, că anumite bunuri ale Camerei de Comert ar fi ajuns în posesia unei săli de nunți deținute la acea vreme de fiul domnului Iordănescu. Faptul că acest lucru nu s-a confirmat și nici nu s-a mai urmărit nu a mai spus nimeni public. Mai penibil era dacă cineva recunoștea că sala respectivă de nunți nici nu exista faptic atunci când ar fi avut loc presupusa delapidare.
Tot în aceiași lună, o publicație locală titra: ”de la recompensa polițistului care nu l-a mai amendat, la milioanele ”Regiunii Gastronomice”. În articol se încearcă a se acredita în mod tendențios ideea că un polițist din Vurpăr nu ar fi aplicat sancțiuni într-o anumită situație pentru a fi favorizat de dl. Iordănescu. Într-adevăr, au existat aceste acuzații, apar și în comunicatele parchetului. S-a renunțat la ele a doua zi după emiterea comunicatului, arătându-se în oficial și în clar că nu se confirmă. Publicațiile de presă prezintă însă și astăzi aceleași informații ca fiind certe când aduc în discuție dosarul, pentru că nimeni nu le-a informat despre contrar. Un comunicat onest din partea autorităților ar fi spus că nu a fost recompensat nici un politist și că nici nu s-a pus problema de neaplicarea unor sancțiuni. Este normal și etic, ca atunci când faci o afirmație publică, să o retragi tot public atunci când realizezi (chiar oficial) că nu se confirmă. Oricine a citit acele afirmații a rămas în mod evident cu ideea greșită.
Zilele trecute a apărut în presă că dl. Iordănescu Eugen a fost trimis in judecată, fiind întrebat cu urgență maximă președintele Camerei de Comerț de către presă, dacă în pofida acestor aspecte, domnul Iodănescu va continua să exercite funcția de director general al Camerei. Vin și mă întreb de ce nu ar fi continuat? Pentru infracțiunile vehiculate în presă referitoare la Camera de Comerț, nu a fost trimis în judecată. Aș fi surprins dacă din felul în care sunt prezentate lucrurile de parchet și presă, a fost de înțeles acest lucru.
Peste 60 de articole de presă au apărut în cei doi ani de la deschiderea dosarului. Nu știu ce a mai rămas din prezumția de nevinovăție a acestui om sau ce diferență va mai face dacă la sfârșitul dosarului, un judecător va considera că e nevinovat.
Mă miră scurgerile de informații nepublice și personale din dosarul penal, cum ar fi aceea că dl. Iordănescu a plecat în concediu, în Egipt, în cursul anului trecut, cu ”girul” procurorului, aspect prezentat în presă ca și când cineva ar fi evadat din țară. Nu este normal să anunți cu bună credință parchetul că pleci o săptămână în concediu de odihnă, în virtutea faptului că știi de existența unui dosar penal, ca mai apoi să afle toată țara unde, cu cine și când pleci și să fie prezentată situația ca și când ai evadat din Alcatraz.
Timp de doi ani ne-au fost prezentate niște acuzații generale, construite să impresioneze. Când ți se spune că ai divulgat informații nepublice deoarece ai discutat cu nu stiu cine, dar nu ți se spune care anume au fost acele informații, sau că ai folosit în interes propriu funcția pe care o deții, dar nu ți se spune cum ai folosit-o, eu personal consider ca nici nu poti să te aperi.
Ca să exagerez și eu la fel ca alții, am 100 de pagini de nelegalități si neregularități de invocat în camera preliminară cu privire la acest dosar (50 sunt sigur).
Nu sunt adeptul justiției făcute în presă și am cântărit de mai multe ori dacă această replică la minciunile și dezinformările apărute în spațiul public cu privire la clientul meu trebuie dată sau nu. Niciodată presa nu deține toate informațiile care privesc un dosar, iar acest lucru duce la prezentarea trunchiată a unor situații și inevitabil la formarea unor opinii publice greșite despre anumite spețe. Cum au stat lucrurile de fapt nu poate spune asumat decât o hotărâre judecătorească definitivă.
Consider însă că în această situație particulară, trebuie să existe un răspuns la informațiile trunchiate care au apărut în spațiul public. Din păcate, o mare parte a publicului caută circ, informații senzaționale și un vinovat care să incorporeze propriile nemultumiri față de societate. Mai puțin interesant este adevărul. Este evident că demnitatea, reputaţia şi onoarea unei persoane sunt iremediabil afectate în momentul în care aceasta este înfăţişată în spaţiul public ca fiind vinovată de săvârşirea unor infracţiuni, mai înainte de a se fi stabilit acest lucru de către o instanță de judecată. Astfel, invit la mai multă cumpătare”.