Arta florilor trece granițele, iar Ioana Nechifor știe exact cum să-ți atragă privirea. Cetatea din Cisnădioara s-a transformat zilele astea în locul unde pasionații de flori și profesioniștii din domeniu s-au oprit “digital” în fața unei creații cu adevărat speciale.
Ioana Nechifor, unul dintre cei mai creativi designeri florali din Sibiu, a adus aici o lucrare spectaculoasă pentru competiția internațională Bredefleur – BFF of the Year 2025. Concursul este o competiție de tradiție în Olanda și e organizat de un jucător important pe piața europeană a crinilor.
Lucrarea Ioanei, deja virală în poze pe internet, te smulge din realitatea și te face să visezi cu ochii deschiși despre o lume fantastică. În mijlocul cetății Cisnădioara, apare o figură feminină cu o coafură care parcă sfidează gravitația: părul împletit într-un stil arhitectural, prelungit într-o coadă lungă făcută doar din flori naturale. Totul arată ca dintr-o poveste, de parcă vezi un personaj mitic care poartă natura ca pe o parte din sine. Modelul — chiar fiica Ioanei, același model care i-a stat alături și când artista câștiga același concurs în 2020.
Când floristica devine artă
În ultimii ani, Ioana Nechifor s-a remarcat pe scena artistică din România, și nu doar datorită talentului ei, ci și pentru felul în care vede lucrurile altfel. Pentru Ioana, florile nu sunt niște simple decorațiuni. Ele spun ceva. Sunt limbaj, poveste, emoție. Ne-a spus la un moment dat: „Nu-mi mai imaginez viața fără flori.” Și chiar simți asta în tot ce face. Lucrarea de la Cisnădioara arată încă o dată că floristica, la Sibiu, este artă în toată regula, capabilă să stârnească emoții la fel de puternice ca pictura sau fotografia.
Ioana e și fondatoarea primei școli de floristică cu centru de evaluare acreditat din România, la Sibiu. Nu e doar o școală care formează profesioniști. E și locul unde floristica primește din nou statutul de artă și meserie complicată, unde tehnica și sensibilitatea se împletesc firesc.
Cetatea devine scenă
Ce a făcut Ioana la Cisnădioara nu a fost doar un decor frumos. A fost o intervenție artistică într-un loc plin de istorie. Cetatea, cu zidurile ei masive și pietrele reci, a devenit fundalul perfect pentru fragilitatea florilor și povestea imaginată de Ioana. Contrastele – masiv versus efemer, trecut versus prezent, geometria zidurilor versus fluiditatea plantelor – au creat o tensiune specială ce a ridicat totul la nivel de instalație artistică. Fiecare floare, fiecare fir părea să spună ceva, să transmită o vibrație, o poveste. Impresia generală? Parcă priveai o creatură mitică – o preoteasă a naturii, o muză prinsă între realitate și vis.
Tehnică, emoție, simbol
Dincolo de frumusețe, lucrarea stă pe un fundament tehnic solid. Asta spune multe despre măiestria Ioanei: știe să îmbine știința construcției florale cu intuiția artistică.
Lucrarea are și un strat simbolic. Împletitura lungă, care leagă corpul modelului de pământul cetății, trimite cu gândul la continuitate – trecut și prezent, om și natură, rădăcini și creștere. E un omagiu pentru istorie, pentru feminitate, pentru tradițiile transilvănene.
Reacțiile publicului
Datorită artiștilor ca Ioana Nechifor, Sibiul capătă un rol nou: devine un oraș unde frumusețea nu stă doar în muzee sau monumente, ci e creată și reinventată în prezent, prin forme de expresie moderne. Cetatea Cisnădioara, una dintre cele mai pitorești construcții din Transilvania, a fost cadrul perfect pentru o lucrare care vorbește despre renaștere, natură și sensibilitate umană.
Prin ce face la Cisnădioara, Ioana Nechifor arată, încă o dată, că arta nu ține cont nici de material, nici de spațiu. Florile, care în mod normal trec repede, devin în mâinile ei ceva ce rămâne cu tine — nu pentru că rezistă fizic, ci pentru că te lovesc emoțional.
Trăim într-o lume care nu mai are răbdare. Tocmai de asta, lucrarea Ioanei ne obligă să ne oprim un pic, să privim și să simțim frumosul. Și când frumosul ăsta se naște aici, la Sibiu, într-un loc plin de istorie, nici nu mai contează detaliile — rezultatul e pur și simplu extraordinar.
