Expoziția de pictură a lui Mihai Bica a fost vernisată ieri, la Cafeneaua Literară din Sibiu, la o săptămână de la moartea artistului.
Interesul pentru pictura lui Mihai Bica a făcut ca zeci de persoane să participe la vernisajul expoziției, fie în spațiul interior, fie de afară, de pe terasa Cafenelei Literare, unde a fost instalată o boxă.
Au fost prezenți poeți, scriitori, pictori, apropiați ai artistului, actori ai Teatrului ”Radu Stanca” din Sibiu dar și actori veniți de la Teatrul ”Sică Alexandrescu” din Brașov, cel unde urca pe scenă, din 2002. Vernisajul a prilejuit momente emoționante de aducere aminte din partea multora dintre cei care l-au cunoscut și iubit.
Vorbitorii au regretat trecerea prematură la cele veșnice a artistului și au apreciat dragostea acestuia pentru pictură și pentru oameni
Criticul de artă, Olimpia Tudoran Ciungan, remarca la vernisaj ”dragostea pentru pictură și pentru oameni a lui Mihai Bica, ce l-a făcut să verniseze aceste lucrări care li se adresează și pe care le simțim. Este imposibil să te uiți la ele și să nu vezi ce a vrut să spună artistul în această lucrare. E nevoie și acolo Sus și de pictori, și de actori.”
Pictura lui Mihai Bica a fost o surpriză chiar și pentru unii dintre apropiații săi. Profesorul Ion Dur, prieten al artistului, aprecia că ”nu este pictura unui novice, pendularea lui prin diferitele stări ale naturii care arată și stările ființei lui, felul în care a mânuit culoarea, lumina, întunericul din spate și toate celelalte stau mărturie pentru faptul că a pierdut mult timp și a exersat mult timp, dacă nu cumva a avut un talent exploziv, care l-a făcut doar să transcrie, cum se spune că fac poeții, care transcriu versurile pe care le dictează cineva, ei doar le transcriu și atunci e vorba despre talent. S-ar putea ca și Mihai Bica să fi transcris aceste picturi după dictarea Celui de Sus.”
Mihai Bica picta din memorie natura pe care o iubea nespus
Am remarcat în tablourile lui Mihai Bica meticulozitatea detaliului, atenția pentru culorile naturii, adesea surprinzătoare. Tablourile sunt în marea lor parte peisaje sau naturi moarte. Artistul găsea inspirația în natura unde îi plăcea să petreacă mult timp, animat de pasiunea pentru pescuit.
Mai tânărul său partener de pescuit mărturisea la vernisaj surpriza că Mihai Bica picta totul din memorie, nu cu subiectul în față. Tablourile sale recrează natura din jur așa cum s-a întipărit în mintea artistului. Partidele de pescuit stăteau și sub semnul tristeții artistului în fața distrugerii naturii de către intervențiile oamenilor.
Mihai Bica a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L. Caragiale” București în 1988, la clasa profesoarei Olga Tudorache. În perioada 1988 – 1999, a fost actor la Teatrul Național ”Radu Stanca” Sibiu, fiind și directorul acestui teatru între 1993 și 1999.
Din anul 2000 până în 2002, a fost actor colaborator al Teatrului Mic din București și din 2002 până în prezent, actor al Teatrului ”Sică Alexandrescu” din Brașov. Actorii de la acest teatru, prezenți la vernisaj, mărturiseau emoționați că Mihai Bica era ”sufletul teatrului”. Vocea sa inconfundabilă, rămâne în Fonoteca Teatrului Național Radiofonic într-o multitudine de spectacole radiofonice.
Expoziția de pictură a lui Mihai Bica rămâne deschisă publicului toată luna februarie. Puteți vedea tablourile artistului la Cafeneaua Literară situată pe strada Nicolae Teclu nr. 7, zilnic, între orele 10 și 19.
