În fiecare sfârşit de ianuarie are loc Fuga Lolelor, o tradiţie săsească care adună oamenii din toată ţara. Obiceiul datează din secolul al XVII-lea şi a suferit mai multe întreruperi de-a lungul istoriei.
Astăzi, 29 ianuarie, agniţenii s-au adunat în centrul oraşului pentru a sărbători obiceiul despre care se spune că a luat naştere în vreme ce hoardele tătarilor năvăleau micul târg săsesc al Agnitei.
,,Am venit şi în acest an în număr mare şi determinaţi să alungăm spiritele cele rele şi să protejăm tradiţia oraşului nostru. Vrem să vă aducem bucurie, să vă scoatem din casă şi din rutina zilnică, speriind zilele mohorâte şi de iarnă. Această manifestare ne uneşte, ne dă o identiate aparte şi care ne face să fim mândri că suntem agniţeni. Zilele ca acestea dovedesc că Lolele ceea ce puţini ar fi crezut la început: să lege o punte sprituală în timp şi spaţiu între români şi saşi, între tineri şi bătrâni’’, a declarat Radu Curcean, Preşedintele Breslei Lolelor.
’’Această tradiţie a comunităţii noastre împleteşte legenda cu istoria, ne este lecţie de viaţă şi ne oferă exemplu unor virtuţi cu totul aparte şi mă refer la Legenda Ursulei, cea care a alungat duşmanii de pe meleagurile noastre cu o costumaţie inedită, învăţându-ne ce înseamnă iniţiativa, curajul şi înţelepciune”, transmite primarul orașului Agnita, Alin Schiau-Gull.
Istoria Lolelor
Tradiţia Lolelor este atestată documentar în anul 1689 a făcut parte ca obicei ai locului până în anul 1941, dată la care această tradiţie a încetat. În anul 1969, Fuga Lolelor a revenit pe străzile oraşului Agnita, dar până în anul 1989 când a avut din nou o întrerupere. Abia în 2006, la iniţiativa învăţătorului Pătru Bogdan, tradiţia a reînceput: ‚,Lola este cea mai mare personalitate a oraşului Agnita. Aici la noi, Lola este VIP, iar acest personaj misterios te învăluie cu zgomot, te sperie şi după te ademeneşte cu mirosul dulce de gogoşi. Cântecele, veselia şi bucuria noastră te molipesesc. Noi, Loele, vă amintim de tradiţie, prietenie, bunătate şi comunitate. Amintim de rădăcinile noastre’’, transmite Bogdan Pătru, învăţătorul care a repornit tradiţia.