Bookstation, librăria ambulantă

La mijlocul lunii martie, Facultatea de Litere şi Arte a Universităţii „Lucian Blaga” a găzduit pentru trei zile un târg de carte străină „pe roţi”, oferit de anticariatul şi librăria Bookstation din Budapesta. Gulyás Márton este preşedintele companiei, dar şi cel care a aranjat şi a vândut cărţile. Tot el este şi cel care conduce camioneta cu cele 2.000 de titluri pe care le-a transportat de la Budapesta la Sibiu, iar apoi la Oradea şi Timişoara. Povestea reală a unei afaceri de succes, într-o industrie în care, în ultimii ani de criză, vânzările au scăzut în România cu aproape 50% faţă de 2007, precum şi ce tip de carte străină se vinde la Sibiu şi cine o cumpără, aflaţi în cele ce urmează. Într-o industrie în care se publică peste 400.000 de cărţi, anual, doar în SUA şi Marea Britanie, dar nu vei găsi niciodată un vânzător de cărţi în topul Forbes, Gulyás Márton şi soţia sa au decis ca după 13 ani în industria transporturilor, să-şi deschidă o afacere cu carte străină la mâna a doua. Fiul unui globetrotter, care şi-a petrecut jumătate din viaţă călătorind între China, Paris şi Londra, şi o colecţionară a cărţilor Agathei Christie în mai multe limbi au văzut o oportunitate. În Ungaria, în 2001, cărţile în limbi străine la mâna a doua erau foarte scumpe, iar pe de altă parte, internetul intra cu viteza luminii în această parte a lumii. După câteva vizite la târgurile internaţionale de carte din Europa centrală, şi-au început afacerea cu un drum la Viena, în 2003, într-o camionetă cu patru cutii cu cărţi. Au vândut şi pe internet, iar în 2005, şi-au deschis prima librărie. În 2010, au ajuns să deţină 20.000 de titluri şi să-şi deschidă cea de-a doua librărie, în cea mai prestigioasă facultate de litere din Ungaria. De la librărie la semi-bibliotecă Dincolo de scopul de a „deservi cu cărţi de calitate şi la preţuri rezonabile publicul care studiază, iubeşte şi doreşte să cunoască mai bine limbile şi culturile engleză, germană, franceză şi spaniolă”, Gulyás Márton afirmă că motivul pentru care au cştigat licitaţia pentru cea de-a doua librărie şi supravieţuiesc crizei este acela că sunt dedicaţi, îşi cunosc produsele, gândesc pe termen lung şi nu încearcă să stoarcă profitul din orice. Se adaugă şi faptul că toţi angajaţii săi vorbesc mai multe limbi, fiind fie librari de profesie, fie educaţi în facultăţi de litere. Au un site în cinci limbi, cu un software care, „deşi a costat o mică avere, la sfârşitul zilei, îşi face toţi banii”, aducându-le informaţii şi statistici legate de cumpărători, precum şi un newsletter săptămânal, inteligent şi cu tentă personală. De asemenea, librăria este şi o semi-bibliotecă: cititorii cumpără cartea cu patru dolari şi le-o pot vinde înapoi cu doi dolari, putând să-şi cheltuie banii rămaşi pe altă carte. Carte tipărită versus carte electronică În ce priveşte comportamentul consumatorului în ultimii anii, Gulyás Márton susţine că oamenii caută aceleaşi cărţi: literatura din secolul al XX-lea, clasicii şi best-seller-urile. În opinia lui, „universul Gutenberg” nu se va prăbuşi sub pantoful erei digitale, din două motive: instinctul oamenilor de a poseda o carte şi faptul că pe un computer sau pe un cititor de cărţi electronice nu poţi citi sau vedea imagini la fel ca într-o carte. Pe de altă parte, consideră că modelul existent de afaceri trebuie să se schimbe. „Digitizarea şi noile răspunsuri, precum tipărirea la comandă, există, dar nu este interes din partea unei industrii atât de mari să se schimbe dramatic, pentru că ar însemna ca sute de mii de oameni să îşi piardă slujbele şi cei din industrie să piardă miliarde de dolari”, afirmă Gulyás Márton. În ce priveşte profitul său, susţine că e ciudat „să spui că ai atâtea cărţi, dar câteodată să nu ai bani în buzunar. Pe de altă parte, a vinde cărţi e o treabă mai sfântă decât să vinzi maşini la mâna a doua, ai o misiune, pentru că limbajul e cel mai important instrument de a comunica, şi astfel, oamenii se pot cunoaşte între ei”. Cine caută cărţi în limbi străine? De la Ramona Roman, librar la Oxford Educational Center, am aflat că în Sibiu, cartea străină se cumpără în special în mediile şcolare, de la grădiniţe la universităţi. Dar sunt şi adulţi, în special medici, avocaţi, care îşi cumpără cărţi de specialitate sau vor să-şi îmbunătăţească cunoştinţele de limbă străină pentru a pleca să lucreze în străinătate. De altfel, există firme în Sibiu, în special cele cu specific german, care acordă un procentaj în plus la salariu angajaţilor care cunosc o limbă străină sau organizează chiar ei, printr-un profesor sau o firmă specializată, cursuri de limbi străine cu angajaţii. În ce priveşte cartea de literatură engleză, se caută mai puţin autorii clasici şi mai mult apariţiile noi, care sunt greu de adus pe piaţă, ele trebuind comandate. Comenzile vin în două săptămâni, iar taxele de transport adaugă 15-20% la preţul unei cărţi. Românul cumpără o carte pe an În România, oamenii cumpără, în medie, o carte pe an, în timp ce în ţări precum Polonia sau Ungaria, media este de 8-10 cărţi/locuitor/an. Reprezentanţii librăriilor susţin că piaţa cărţilor de import creşte anual cu aproximativ 30%. Dincolo de Amazon.com, eBay.com sau AbeBooks.com, în România s-a dezvoltat o serie de librării online, ca Books-express.ro, Okian.ro, Byblos.ro. Au apărut şi librării care vând exclusiv carte în limbi străine precum Salingers şi Anthony Frost din Bucureşti, iar librăriile mari şi-au umplut cam 20% din rafturi cu carte străină. Asta pentru că, după cum susţin reprezentanţii librăriilor, oamenii preferă să citească variantele originale ale romanelor, vor să aibă acces imediat la titlurile nominalizate sau cştigătoare ale unor premii şi vor să aibă informaţii actualizate cu ultimele cercetări în diverse domenii. Ioana Mălău