Castelul Ugron din Zau de Câmpie este un loc unic prin arhitectura spectaculoasă atat la exterior cât și în interior dar mai ales prin povestea care sta în spatele construirii acestuia. Legendele spun că acest castel este o declarație de iubire a lui Istvan Ugron, la vremea aceea ambasadorul Austro-Ungariei în Rusia, pentru fiica Țarului Rusiei, Nicolae al II-lea, o poveste neîmplinită și cu un final tragic.
Inspirat de castelele medievale franceze, Ugron a construit la Zau de Câmpie, județul Mureș, un castel al timpului. Realizat dupa principiile unui calendar, castelul are 365 de ferestre, câte zile sunt în an, 52 de camere, câte sunt săptămânile, 12 holuri, lunile, 7 terase câte zile are săptămâna și 4 turnuri, reprezentând anotimpurile.
Povestea de iubire care a stat la baza construirii acestui monument nu este una cu final fericit. Se zice că Istvan Ugron s-ar fi îndrăgostit de una din fiicele Țarului Nicolae al II-lea al Rusiei iar ca dovadă a iubirii pe care i-o purta acesteia, în anul 1911 a comandat construcția castelului iubirii. Ridicarea impresionantului ansamblu a durat 3 ani de zile însă nu a fost suficient pentru a-i câștiga mâna prințesei. Asa că, pentru a-i deveni soție, prințesa din Rusia i-a cerut baronului să paveze drumul până la castel cu monede de aur așezate în cant. Monedele trebuiau așezate așa pentru a nu călca cu picioarele coroana inscripționata pe acestea, fapt considerat o lipsă de respect și loialitate față de împărat. Banii lui Ugron nu au fost suficienți, așa că la jumatatea drumului lucrările s-au oprit, iar odată cu ele șansa acestuia de a-și îndeplini povestea de dragoste. Prințesa a considerat că Istvan Ugron nu este suficient de bogat pentru ea iar baronul, văzându-se incapabil să îndeplinească cerințele persoanei iubite, a încetat să o mai curteze, povestea celor doi încheindu-se.
Mai târziu, în timpul Revoluției Ruse din 1917, viața prințesei și a întregii ei familii a fost curmată, veste care l-a devastat pe Istvan Ugron și care l-a determinat să se retraga din viata publică.
Ulterior, în perioada comunistă, castelul a fost preluat de stat și a funcționat ca sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școala și depozit de cereale iar până în anul 2012, orfelinat. Astăzi, se văd urmele fostului centru de plasament și pășind în interior, am putut să descoper camerele care poartă nume de flori și plăcuțele de deasupra ușilor indicând întrebuințarea fiecărei încaperi – croitorie, infirmierie, camera arhivelor, bucătarie.
Arhitectura clădirii este unică în lume, cele 4 turnuri, terasele, ferestrele, blazonul familiei imprimat deasupra intrării principale, impunătoarele uși, minunatul vitraliu și impozantele scări, sunt deopotrivă copleșitoare.
Astăzi, castelul se afla în administrarea Consilului Județean Mureș și din fericire, autoritățile au început lucrări de restaurare. Asadar, există speranța că acest castel își va putea recâștiga imaginea din trecut și locul binemeritat pe harta obiectivelor importante din Romania.
Cum ajungi la Zau de Câmpie: Sibiu – Mediaș – Târnaveni – Luduș – Zau de Câmpie (128 km).
alexandracristian.ro
