Comunismul, Războiul Rece și urmările acestora până în prezent a fost tema unei conferințe naționale organizată, timp de două zile, de Fundația Hans Seidel și Academia Evanghelică Transilvania, la Sibiu.
Articol de Cosmin Pal
Istoricii din toată țara și din Republica Moldova au dezbătut comunismul sub toate aspectele, moștenirea lăsată de vechiul regiment, precum și noi teme de cercetare, în cadrul conferinței „Memorie și democratizare în societățile post-comuniste: România și Republica Moldova în focus”. Evenimentul s-a desfășurat în perioada 28 – 29 septembrie, la Centrul de conferințe ”Hans Bernd von Haeften” al academiei.
Cercetarea comunismului în România stagnează
La unison, istoricii susțin că cercetarea arhivelor comuniste încă este un demers dificil, din cauza birocrației impuse de stat atât în România, cât și în Moldova, la care se adaugă faptul că tema este una destul de vastă și trebuie cercetată amănunțit. Aceștia spun că a sosit momentul în care toate ororile comunismului, dar și lucrurile bune, manifestate în ultimii 30 de ani sub forma unei nostalgii comuniste, să fie prezentate în formă completă în societatea civilă românească și din Moldova, astfel încât oamenii să dețină aproape toate elemnetele atunci când vine vorba despre judecarea acestei perioade negre din istorie. Din păcate, România continuă să rămână în urmă în comparație cu țările din fostul lagăr comunism în ceea ce privește cercetarea comunismului și implicațiile sale în perioada post 1990.
Organizatorii și istoricii pregătesc a zecea ediție
La Sibiu, au fost prezenți aproape 30 de istorici și specialiști de la universitățile din republica Moldova și România, Institul de Istorie Nicolae Iorga din București, Muzeul Național de Istorie al Moldovei, Muzeul Victimelor Deportării și Represiunii Politice din Chișinău, Institutul de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Discuțiile au fost ample și s-au axat pe domenii concrete, cum ar fi istoria orală în prezentarea perioadei comuniste, problemele arhivelor din cele două țări, perioada de tranziție a Moldovei de la perioada societică la obținerea independenței, memoria victimelor represiunii staliniste, memoria în Transnistria, în traumă și resentimentul liberal, justiția de tranziție, dosarele Securității, rememorarea activă și consolidarea democratică, confruntarea trecutului traumatic sau opoziție și detenție politică în România în anii 80. Conferința din acest an a ajuns la cea de-a 9-a ediție, iar anul viitor, când se vor aniversa 10 ediții, organizatorii promit să dea o amploare și mai mare evenimentului.
