Constantin Necula: Teatrul folosește mai mult bisericii, decât biserica teatrului

Evenimentele antemergătoare Festivalului Internațional de Teatru au făcut un pas înainte marți, 11 aprilie, la Librăria Humanitas, cu spectacolul-lectură „Om fără om (oriunde mă duc, numai de mine dau)”. La eveniment a fost prezent și preotul Constantin Necula, care le-a vorbit celor prezenți despre importanța textului scris de Valentin Nicolau și despre cât de actuală este de fapt legenda Scăldătoarei Vitezda.
Textul prezentat marți seara de actorii sibieni vorbește despre legenda Scăldătoarei Vitezda – lacul în care se pogoară un înger, iar primul om ce se scaldă în apa tulburată va fi vindecat. Sentimentele transmise de actori s-au simțit nu doar în vocile care îi determinau pe cei prezenți să asculte uneori chiar cu ochii închiși, așa cum ascultăm o carte audio, ci și în talentul actoricesc cu care fiecare în parte și-a asumat rolul în poveste.
Preotul Constantin Necula spune că scriitorul aborda Scriptura în modul în care ar trebui cu toții să o facem atunci când o citim – dinspre momentul Învierii.
„Suntem la o întâlnire cu un text al Scripturii, gândit de un om care deja privește dinspre Înviere Scriptura. E cea mai bună soluție pe care vă rog frumos să o aplicați de fiecare dată când citiți Scriptura. În Vinerea Mare noi mergem și îl vedem pe Hristos cel mort, cel înjurat, cel scuipat. Un soi de carne tocată divino-umană, răstignit, umilit și pare că totul e sfârșit, dar de partea cealaltă este un Hristos care învie. Prin cele mai de jos ale pământului, el deja calcă precum un Împărat. Pe această călcătură de împărat se simte această piesă de teatru. Vreau să priviți dinspre Înviere. Nouă ne e greu, plângem, ne zbatem în Vinerea Mare, e o întreagă plângere, sâmbătă stăm în așteptare, ne pregătim, dintr-o dată inima explodează, dar știm că Hristos a Înviat. E o preștiință care nu folosește decât celui care se bucură de ceea ce i-a dat Dumnezeu. E ca la o piesă de teatru la care știi finalul, dar te duci să o vezi jucată pentru că îți reîncarcă la maximum inima”, explică Necula.
Preotul a mai spus că momentele ca cel al lecturării operei lui Valentin Nicolau sunt cele care demonstrează mai cu seamă importanța teatrului în viața bisericii.
„Cred că prin astfel de momente teatrul folosește mai mult bisericii, decât biserica teatrului. Poate vom învăța cândva, undeva, să construim împreună un spațiu de sacralitate în care cuvintele să nu mai fie batjocorite, gesturile să nu mai fie obscene, iar gândurile să ne rămână verticale până la capăt”, a conchis preotul Necula.
„Om fără om (oriunde mă duc, numai de mine dau)” face parte din antologia pieselor prezentate în secțiunea spectacole-lectură din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, în cadrul celei de-a XXII-a ediție, selecție de Claudia Domnicar. Regia spectacolului-lectură a fost semnată de Bogdan Sărătean, care a luat parte la eveniment și din postura de cititor.
Evenimentul a fost organizat de Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Departamentul de Artă Teatrală al ULBS, cu sprijinul Librăriei Humanitas Constantin Noica.