De ani buni, prin efortul Părintelui Profesor Ioan I. Ică jr. și al Doamnei Maria-Cornelia Ică jr., Editura Deisis din Sibiu propune volume ale excelenței teologice. Socotesc că acela care a făcut efortul să citească lucrările aduse în prim-plan de acești oameni dedicați în chip remarcabil editării și publicării de carte de învățătură, lucidizare și educare a credinței se poate socoti absolventul unui curs intensiv de cultură și zidire duhovnicească.
Nu face excepție nici volumul pe care îmi îngădui să vi-l prezint, apărut în traducerea Doamnei Maria-Cornelia Ică jr.: Schiarhimandrit Gabriel Bunge, Evagrie Ponticul față cu Ortodoxia. Apologie și Istorie (Deisis, Sibiu, 2024, 501 pg.). Un om cu un demers duhovnicesc remarcabil – Gabriel Bunge se naște în 1940 la Koln și după ce devine doctor în istorie antică la Berna se retrage, din 1962, ca monah la abația benedictină de rit bizantin de la Chevtogne (Belgia) apoi se retrage ca eremit și apoi egumen al mănăstirii de la Ticino (Elveția), începând cu anul 1980, Părintele avea primit în anul 2010 în Biserica Ortodoxă Rusă al cărui schiarhimandrit este – asumă o misiune remarcabilă: restaurarea operei și vieții unui învățător al veacurilor primare ale Bisericii, Evagrie Ponticul (345-399).
Pe fundamentul disputelor stârnite în secolul VI în jurul teologiei lui Origen – unii monahi din Palestina, numiți neo-origeniști, au agitat apele ceea ce a dus la condamnarea lui Evagrie de către împăratul Iustinian și patriarhul vremii, Euthychios, dar – cum excelent subliniază editorii lui Gabriel Bunge – nu și de Sinodul V Ecumenic care avea să-l condamne pe Origen. Dacă asupra teologiei celui din urmă s-au făcut eforturi de recuperare a gândirii sale și reconsiderare asupra ortodoxiei mărturisirii, cu atât mai mult efortul Părintelui Gabriel Bunge de reiterare în corpusul teologic ortodox a gândirii lui Evagrie merită menționat.
Un efort apologetic de restaurare a persoanei și personalității sale la care editura Deisis ne-a luat martori aducându-ne la dispoziție un remarcabil atelier de reconstituire a unei aure de om al lui Dumnezeu. Alături de Claudio Moreschini, Părintele Gabriel Bunge îl reașază pe Evagrie în rândul Părinților Capadocieni, parte integrantă a Ortodoxiei și învățăturii ei de credință. Planul editorial al editurii sibiene ne anunță deja apariția în curând a altor 2 volume (cu conținut doctrinar) pe tema recuperării lui Evagrie din acuzația de susținător al unei hristologii heterodoxe ori al preexistenței sufletelor și apocatastazei universale a sufletelor raționale, scrieri care nu pot decât să ne bucure în cunoașterea și aprofundarea subiectului.
Volumul care face subiectul recenziei noastre propune un studiu amplu, de introducere în viața, activitatea și receptarea (la diferite nivele) a operei evragiene, elemente de documentare a așezării sale în scrisoarea împăratului Iustinian către Sfântul Sinod V Ecumenic, modul reflectării după Sinod a operei sale. Apoi autorul ne pune la dispoziție un dosar documentar de excepție cu privire la perceperea lui Evagrie din Evul Mediu în epoca modernă, precum și o remarcabilă sinteză a prezenței acestuia în preocupările teologilor moderni, culminând cu opera lui Antoine Guillaumont (1915-2000).
Pentru cititorul avizat sunt prezentate câteva considerații pe tema causa Evagrii Pontici și un Plan general al abordării subiectului Evagrie Ponticul față cu Ortodoxia, care dovedesc atenția părintelui Bunge la construirea unei critici pozitive și cu fundament în documente și interpretări de marcă asupra teologiei și trăirii acestuia. O remarcabilă argumentare a dinamicii interioare a gândirii dogmatice a Bisericii, a forței cercetării în reevaluarea adevărului despre mărturisirea Părinților și teologiei lor practice.
.){kind=link}