Fuga lolelor, în Agnita

Agniţenii pot sta liniştiţi, spi­ritele rele nu îi vor bântui nici în 2009. Aproape 150 de lole au făcut un zgomot infernal în ultima duminică din luna ianuarie pe străzile din Agnita pentru a alunga spiritele malefice şi pentru a le aduce pe cele bune. Pocnetele de bici şi sunetul talăngilor i-au scos din case pe locuitorii de pe malul Hârtibaciului pentru a însoţi alaiul de măşti organizat de Breasla Lolelor şi pentru a gusta tradiţionalele gogoşi. Fuga lolelor este un obicei din secolul al XVII-lea, iniţiat de saşii care locuiau în Agnita. Legenda spune că o femeie pe nume Ursula a încercat să se opună năvălirilor turceşti din zona Agnitei şi s-a constumat în cârpe, şi-a pus talăngi. Asfel a ieşit în faţa turcilor şi a făcut zgomot până când turcii s-au speriat şi au fugit. De la această legendă şi până în prezent lucrurile s-au schimbat foarte mult. După �90, emigrarea populaţiei săseşti i-a determinat pe românii din Agnita să îmbrace costumul de lolă. Astfel că, în 2009, la cea de-a treia ediţie postdecembristă a Fugii Lolelor, majoritatea celor costumaţi au fost români. Tradiţia pare însă că va continua. Foarte mulţi dintre cei costumaţi au fost copii. �Este foarte frumos. Imi plac mai ales lolele astea mici. Este păcat însă că nu mai vin saşii. Să ştiţi că de la saşi am învăţat multe lucruri bune, când erau ei în Agnita era plin oraşul de lole şi era mai frumos, chiar daca ne mai şi loveau�, spune Elisabeta O. Cu timpul lolele au fost nevoite să se adapteze. Agniţenii spun că în trecut cei care se costumau îi loveau pe ceilalţi cu biciul după care fugeau în pădure. Acum fiecare lolă poartă un număr de înregistrare pentru a putea fi recunoscut şi tras la răspundere în cazul unui incident. (B.A.)