Istoria oraşului nostru: Sibiu

PETER HALLER Despre familia lui Petru Haller se ştie că provenea din Nurnberg. O filieră a familiei se va retrage spre Buda de unde mai târziu vor ajunge în Sibiu. Petru Haller s-a născut la Buda în 1500 unde familia sa dezvolta afaceri de import – export şi financiar – bancare în Buda şi Krakowia. A studiat la Viena de unde va veni la Sibiu în 1526. Averea sa s-a bazat pe diferite arendări precum monetăria din Sibiu (care din primul său an din mandatul de primar va primi de la Ferdinand I de Habsburg, dreptul de a bate monedă). Va investi în minerit, va strânge fonduri din cămătărie, dezvoltând apoi afaceri imobiliare. Va fi întâi consilier municipal apoi va ajunge să fie chiar şi jude regal în 1557. A fost în mai multe perioade primar al oraşului, prima dată între 1542 – 1546, apoi între 1550 – 1552 şi între 1554 – 1556. Susţinerea Reformei (Martin Luther va trimite chiar şi o scrisoare oraşului, privind introducerea Reformei) şi a partidei pro-habsburgice vor fi principalele căi ale politicii sale. În 1543 primarul va decide desfiinţarea mânăstirii dominicane, vânzând în acel moment grădina şi iazul de peşti care le aparţinea călugărilor. În 1551, Sibiul va găzdui, la insistenţele lui Haller, pe contele Arch, comandantul armatelor imperiale habsburgice, în acelaşi timp realizându-se intense fortificări ale oraşului. Petrus Haller va finanţa din bani proprii construirea unui bastion, care astăzi îi poartă numele, construcţia fiind iniţiată în 1551. Totuşi acelaşi Petrus Haller va cere lui Ferdinand de Habsburg retragerea armatelor imperiale datorită desfrâului nemăsurat al soldaţilor, acest fapt având loc în 1553. Oraşul cumpără nenumărat armament în perioada sa. În 1556 la Sibiu se va întruni Universitatea Săsească, influenţată fiind de Petrus Haller va decide menţinerea poziţiei pro-habsburgice, deşi aceştia se retrăseseră din Transilvania, lăsând în urmă un primar falit (Markus Pempflinger) şi cu o treime din tributul principatului plătit de saşi (aproximativ 5.000 de guldeni). Perioada sa este marcată de nenumărate decizii şi înfăptuiri necesare dezvoltării oraşului. Astfel, în 1545 este cumpărată casa lui Peter Roth din interiorul actualei Pieţi Huet, putându-se astfel extinde şcoala, actualul Colegiu Brukenthal. În perioada sa este pusă în ordine arhiva oraşului, realizându-se o inventariere a tuturor documentelor existente. Primăria va construi în 1554 pe Sadu lângă Tălmaciu o moară de hârtie. Preoţii din oraş nu vor mai avea dreptul de a cumpăra decât case de lemn pe care mai apoi aveau obligaţia de a le reclădi din piatră. În 1550 este montat Stâlpul Infamiei în Piaţa Mare. În 1552, se va începe construirea bastioanelor porţilor Ocnei (pe actuala stradă a Ocnei) şi Cisnădiei (pe actuala stradă Bălcescu) numele lui Haller fiind strâns legat de această a cincea fortificare a oraşului. Tot în perioada sa, este construită a cincea poartă, a Morţilor (la capătul actualei străzi Lazăr), care dădea într-un nou cimi­tir amenajat datorită numeroaselor decese survenite în urma ciumei din 1554. Odată cu noile fortificaţii, Primăria va emite un Regulament orăşenesc privind repartizarea for­tificaţiilor către breslele burgului. Tot Petrus Haller lasă oraşului una dintre cele mai importante case patriciene din Transilvania, casă care îi poartă numele. Este situată în Piaţa Mare şi a aparţinut până în secolul al XVIII-lea familiei Haller, ea fiind în cele din urmă preluată de administraţia locală. În anul 2006 clădirea a fost restaurată. În timpul primului său mandat la Sibiu se va reuni în 1554 Dieta principatului. Tot el va aplana şi conflictul dintre saşii pro-habsburgici şi cei pro-otomani, dar nu va reuşi să evite asasinarea judelui regal Johann Roth, presupus a fi de partea principelui transilvan şi acuzat de iscarea incendiului din acelaşi an… Conducătorii răscoalei vor fi decapitaţi. Petrus Haller va muri în 1569. Familia sa va rămâne importantă pentru comunitatea germană din Transilvania. În 1791 din Dieta provinciei făceau parte şase membri ai familiei.