Istoria Sibiului: Ce-ați făcut cu ea?

Lista monumentelor istorice, actualizată de Ministerul Culturii şi Cultelor în 2015, cuprinde 1.053 de poziții în județul Sibiu – clădiri, situri arheologice, monumente de for public sau funerare. 281 dintre acestea sunt în municipiul Sibiu, unele dintre ele fiind de interes național (Lista A), altele de interes local (Lista B). 15% dintre imobilele din oraș sunt concentrate în centru, acesta fiind, în ansamblul său, monument istorc de Listă A. Din păcate, multe dintre clădiri, în ciuda istoriei pe care o poartă, sunt în paragină. Odată cu comunismul, cu perioada de tranziție, cu lipsa de bani a proprietarilor sau a autorităților moare încet, încet istoria noastră.

În ultimii doi ani, Poliția Locală a aplicat 240 de amenzi și avertismente proprietarilor de imobile ale căror fațade stau să cadă, punând în pericol viața trecătorilor. O parte dintre aceștia au solicitat certificate de urbanism și autorizații de construcție pentru a renova fațadele și acoperișurile imobilelor pe care le dețin.

„În ciuda avertismentelor și amenzilor, însă, mai există proprietari care nu s-au conformat, astfel că imobilele pot reprezenta un pericol pentru trecători. Pentru a evita accidente nedorite, până la efectuarea lucrărilor de reparații de către proprietari, Primăria Sibiu va lua în aceste cazuri noi măsuri: pe imobilele în cauză va monta schele cu culoare de trecere pentru traficul pietonal. În acest fel pietonii pot trece în condiții de siguranță, iar pericolul unor accidentări este eliminat”, a anunțat Primăria Sibiu.

O măsură drastică a fost luată de curând pe strada Mitropoliei, în dreptul imobilului aflat la numărul 7. Locurile de parcare au fost dezafectate, trotuarul a fost închis, iar circulația pietonilor se desfășoară pe carosabil. Clădirea se degradează constant.

Potrivit site-ului oficial al Primăriei Sibiu destinat patrimoniului cultural din oraș, clădirea de pe Mitropoliei 7 a fost hotel, în secolul XIX, fiind locul de întâlnire al intelectualilor români ai vremii, iar în timpul Revoluției de la 1848, al revoluționarilor.

„La 18 august 1848, Simion Bărnuţiu a fugit pe fereastră (prima fereastră de la parter din dreapta gangului) pentru a nu fi prins de poliţia maghiară condusă de comitele suprem Fr. Beldi. La fel a păţit şi I.C. Brătianu care a sărit pe fereastră în 1851 pentru a scapa de Politie”, se arată pe site-ul www.patrimoniu.sibiu.ro.

Alte povești, aceeași soartă

O altă clădire care vine în mintea specialiștilor când vorbim de clădiri importante aflate în paragină, este cea de pe strada Avram Iancu, nr. 8, fostă reședință a lui Michael şi Carol Brukenthal (nepot al baronului), datând din sec XV.

„Familia Brukenthal a cumpărat o clădire mai veche din sec. XV pe care a transformat-o într-o reşedinţă luxoasă în 1799. Până în 1908, când se mută pe Bd. Victoriei, aici a funcţionat Curtea de justiţie”, se arată pe site-ul detinat patrimoniului din Sibiu.

În 2008, casa a fost folosită ca locaţie pentru filmul „Cocoşul decapitat”, în regia lui Radu Gabrea.

Pe strada paralelă, General Magheru, este clădirea de la numerele 34 – 36, fosta mănăstire a maicilor Ursuline, fost sediu al Colegiului Pedagogic.

„În 1789 ursulinele deschid şcoala elementară catolică, ce era o continuare a gimnaziului catolic iezuit care funcţiona din anul 1774. Şcoala ursulinelor va fi una dintre şcolile de elită a oraşului. Subsolul Bisericii şi mănăstirii Ursuline a fost folosit în timpul războiului drept adăpost antiaerian şi spital de război”, se mai arată pe site-ul Patrimoniul Sibiului.
Din 1996 a fost amplasată o placă de marmură cu ocazia aniversării a 200 de ani de învăţământ pedagogic la Sibiu.

Din păcate, zeci de clădiri istorice sunt în aceeași situație, cu fațade degradate și chiar probleme mai mari. Specialiștii se mai referă la fostul han „La mielul alb”, aflat pe strada Ocnei la nr. 3, sau la clădirea de pe strada Andrei Șaguna nr. 4 în care a locuit, în 1908, Octavian Smigelschi.

Cum s-a ajuns aici?

Viceprimarul Răzvan Pop, un pasionat de istorie și fost director al Direcției Județene de Cultură, explică pentru Sibiu 100% cum s-a ajuns aici.

„Problema este una istorică. Ea vine din momentul naționalizării. O casă din Centrul Istoric al Sibiului, sau al oricărui alt oraș, are o valoare, dar, în acela​ș​i timp ,este o clădire care trebuie întreț​inută. Pentru mai bine de 50 de ani, în timpul regimului comunist, statul nu s-a îngrijit de aceste clădiri. Mai mult, ș​tim că existau inclusiv intenții de demolare a zonei istorice. Regimului comunist au urmat anii tranziț​iei, ani care au dus la o tergiversare a rezolvării acestei probleme. Primul moment î​n care s-a trecut ​ș​i la fapte î​n Sibiu a fost perioada pregătirii anului 2007 și a Capitalei Culturale. Dar Sibiul are un mixaj de proprietate. Avem statul român, în orice formă a sa, avem proprietari mari ​ș​i avem foarte mulț​i proprietari mici. Cele mai serioase probleme le găsim în cazul clădirilor deț​inute de astfel de mici proprietari. Nu unul sau doi, ci chiar și 13, 14, uneori peste 20 de proprietari. De cele mai multe ori, aceștia nu au posibilitățile financiare să susț​ină astfel de lucrări care, în funcț​ie de gravitatea daunelor, pot fi costisitoare. Nedeț​in​â​nd sumele necesare, clădirile se degradează în continuare. Statul, nefiind proprietar, nu poate interveni. Zona istorică a Sibiului este foarte mare. A​ș​ ​îndrăzni să spun că este cea mai vastă (ca număr de clădiri de întreț​inut) de pe teritoriul Rom​â​niei. Ori pentru renovarea completă este nevoie de conlucrarea tuturor proprietarilor. În momentul în care unul dintre proprietari nu conlucrează, procesul de reabilitare al unei clădiri poate tergiversa ani la r​â​nd. În momentul în care unul dintre factori nu este interesat, sau se află în imposibilitatea de a se implica, întreg procesul este periclitat. Pe l​â​ngă proprietari, avem instituț​iile statului abilitate ​ș​i specializate în acest domeniu, care urmăresc corecta aplicare a normelor de conservare ​ș​i restaurare. Cu toț​ii trebuie să lucreze în echipă. Oric​â​te eforturi depune administraț​ia locală, făr​ă una dintre părț​ile amintite mai sus, aceste eforturi sunt inutile. Nu este cazul Sibiului​,​ ci al tuturor orașelor cu zonă istorică din Rom​â​nia”, explică Răzvan Pop.

Potrivit acestuia, problema s-a mai rezolvat în ultimii ani, dar mai sunt necesare intervenții, iar numărul mare de clădiri care au nevoie de reabilitare face ca procesul să fie îndelungat.

În municipiul Sibiu există monumente istorice încă din secolul al XIII-lea. Cele mai vechi sunt bisericile, zidurile de fortificaţie ale oraşului şi apoi clădirile. Cel mai vechi monument istoric din oraș este Biserica Azilului care datează din 1292.