Nu mai are foarte mult până la 80 de ani. Lucrările sale, readuse la viață uneori în ani întregi de migală și iscusință, se regăsesc în tot județul Sibiu și în zonele învecinate. Lui îi aparțin restaurarea leilor din Piața Mare (Casa Haller), cariatidelor de pe strada Mitropoliei și descoperirea frescei lui Constantin Brâncoveanu și Mihai Viteazul de la Biserica Ortodoxă „Sf. Mihail și Gavril” din Ocna Sibiului.




Are peste 30 de lucrări restaurate, cele mai multe din ele încadrate în Categoria A a monumentelor patrimoniului cultural. A mai lucrat la Biserica „Sf. Nicolae” din Gura Râului, la biserica veche din Vale – Săliște sau la fresca Bisericii Evanghelice din Sibiu. A trudit și la restaurarea picturii murale de la Farmacia Veche din Brașov și odată cu începerea lucrărilor de restaurare a monumentelor din centrul istoric al Sibiului a efectuat operații de cercetare parament parietală, investigare stratigrafică la peste 15 edificii propuse spre restaurare.
Însă cea mai spectaculoasă descoperire, ce a beneficiat de o operațiune pe măsură din partea restauratorului (decapare, conservare), este ampla frescă reprezentând Războiul din Troia (Piața Mare, nr. 16), un adevărat manifest al umanismului sibian dedicat moștenirii antichității greco-romane.
Liviu Ciungan, pentru că despre el e vorba, este, de altfel, și singurul expert din Sibiu atestat în restaurare murală. E membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și restaurator autorizat pentru execuție și proiectare pictură murală la monumentele istorice.

Între Brașov și Sibiu
Este absolvent al Institutului de Artă Plastică Nicolae Grigorescu din București, secția Arte Decorative, în anul 1972. Din 1981 este atestat ca restaurator de pictură murală de către Comisia de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Române. După 2000 a urmat un curs de specializare organizat de către GTZ (Gesellschaft für Technische Zusammenarbei, Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică) la Sibiu, privind reabilitarea centrului istoric. GTZ a avut diverse proiecte în domeniul conservării și utilizării durabile a patrimoniului natural și cultural, inclusiv în situri ale Patrimoniului Mondial UNESCO și rezervații ale biosferei. Este membru în UAP, secțiunea de artă plastică religioasă și de restaurare. A restaurat peste 30 de lucrări, bisericești și laice, în județele Sibiu, Brașov și Alba.
Prima lucrare, preluată imediat după absolvirea Institutului de Artă Plastică de la București a fost în Episcopia Romanului și Hușilor, unde a stat 5-6 ani. După care revine la Sibiu, angajat ca muzeograf restaurator la Muzeul Brukenthal. E perioada în care își exersează și abilitățile de profesor, predând în sistemul de învățământ sibian.
Revoluția din 1989 îl prinde la Brașov. Aici, în Piața Sfatului, nr. 15-16, e șef de șantier la restaurarea picturii murale de interior a imobilului. E una din cele mai complicate lucrări. Evenimentele din Decembrie 1989 îl determină să întrerupă lucrarea, deoarece s-au distrus, cu această dezlănțuire publică, lăzile cu vopsele și substanțe de lucru.


Se reîntoarce la Sibiu și preia o lucrare amplă: restaurarea picturii murale din altarul Bisericii Evanghelice. În paralel, reia și lucrarea de la Brașov. Apoi urmează lucrările la Biserica din Vale, cele de pe strada Mitropoliei, Biserica din Rășinari și toate celelalte.
A colaborat foarte mult cu Direcția Județeană de Cultură, Mitropolia Ardealului (în vremea Mitropolitului Antonie Plămădeală), Patriarhia Română și cu alte entități publcie sau private. Una din aceste lucrări este și cea aflată în actuala clădire a Ordinului Arhitecților (fosta Librăria Liberta). „Vreo patru ani am stat și am decapat toată lucrarea cu bisturiul, cu încă trei ucenici și arată foarte bine și acum”, ne spune Liviu Ciungan. După care continuă, cu un greu oftat: „Doar că Ordinul Arhitecților a optat ulterior pentru un restaurator din București, care încă lucrează…”

A descoperit Războiul din Troia la Sibiu. O pictură spectaculoasă, unică în țară
L-am întrebat pe Liviu Ciungan care consideră că e cea mai spectaculoasă lucrare pe care a restaurat-o. „Am găsit în Piața Mare, casa Weidner-Reussner-Csekelius, o casă de piatră, în fața turnului, cu două camere, care sunt pline cu pictură murală cu Războiul Troian. Începând cu Elena din Troia, cu Troia, cum a fost asediată… Se pune mult accent pe faptul că Troia era pe teritoriul tracic. Și tracii au fost, o parte din ei, în cetate să o salveze.
În cealaltă parte e Eneida, despre Enea, care strânge toate triburile de atunci împrăștiate și întemeiază Imperiul Roman. E reprezentat inclusiv cum li se dă drumul pe fluviu lui Romulus și Remus. Eu zic că e cea mai valoroasă frescă pe care o are Sibiul, pentru că nu știm niciunde altundeva să se fi ilustrat Războiul Troian, în afară de aici, în Sibiu.”
Fresca în discuție e considerată de specialiști drept cea mai spectaculoasă descoperire a reprezentării Războiului din Troia, care a beneficiat de o operațiune pe măsură din partea restauratorului (decapare, conservare), un adevărat manifest al umanismului sibian dedicat moștenirii antichității greco-romane. E vorba de Casa Weidner-Reussner-Csekelius(Piața Mare, nr. 16), un imobil cu două curți interioare, pe plan rectangular, legătura dintre ele realizându-se printr-un acces practicat în aripa stângă.
Imobilul se remarcă prin prin sisteme de boltire variate, renascentiste (boți în cruce pe console) și baroce (cu dublă curbură și arce dublou, bolți în cruce, semicilindrice cu penetrații) și prin elementele portalului, armuri cu halebarde, blazonul primarului Reussner jr., operă a sculptorului Elias Nicolai.
La etajul I al imobilului unde, în aripa stângă, sunt tavane baroce cu structuri în relief, de o deosebită valoare sunt picturile, frescele din aripa dreaptă, descoperite fragmentar în anul 1902, acoperite apoi cu tencuieli și zugrăveli, în ciuda elementelor iconografice unice la noi, legate de istoria Troei, mai precis, de momente importante din viața eroului troian Enea.


Investigațiile au confirmat pictura murală de pe peretele de sud, respectiv fragmente cu Troia arzând, și probabil scena salvării de către Enea a tatălui său, Anchises, pe care îl poartă în spate. Pe peretele vestic, pe o suprafață de 2-2,5 m sunt redate secvențial mai multe scene: lupta lui Enea cu Turnus, lupoaica cu Romulus și Remus, întemeierea Romei și altele. Tehnica de execuție este asemănătoare picturilor realizate în var colorat (aplicație pe umed), specifică epocii medievale, întâlnită des în execuția picturilor murale din Transilvania. Personajele sunt conturate ferm cu umbră închisă, volumele și detaliile fiind tratate în degradeuri succesive, spre alb și negru. O notă interesantă este profilarea personajelor principale, în contrast pe fundaluri cum ar fi cerul, într-o compoziție ecranată, tipi renascentistă.
Pictura datează din secolul al XVII-lea, ascunsă sub 13 straturi de tencuieli și zugrăveli. După doi ani de muncă, Liviu Ciungan a scos la lumină pictura de pe un perete, în contextul în care pictura se întindă pe o suprafață de 80-100 metri pătrați. Din păcate, din lipsa banilor necesari continuării procesului de restaurare, proprietarul spațiului nu și-a mai permis continuare lucrărilor. Deoarece e incertă încă intrarea acestei descoperiri unice în România în circuitul cultural-turistic, Muzeul Brukenthal a deschis o expoziție a acestei fresce.
Liviu Ciungan e de părere că din punct de vedere tehnic, pictura murală este executată pe un strat de preparație în grosime de 0,8-1 cm, compus din var și nisip cu granulație medie, peste care au fost aplicate în straturi subțiri culorile: ocru roșu, roșu vermilon, roșu oxid, verde gri, negru de cărbune. Reține atenția și un câmp arhitectural cu turn și clădiri în construcție, despre care specialistul afirmă că este „o zonă narativă cu activități desfășurate de calfe, compoziție secondată de un registru cu ținute militare și civili”.

Pictează portrete pe șevalet
Sportiv de performanță, încă mai muncește, dar nu mai ia lucrări de amploare. În special, face cercetări de parament. „Fac analiza și spun: aici a fost o zugrăveală roz, aici verde… Unii zic că fac restaurare. Și spală bisericile și odată cu spălarea, spală și picturile și tot ce se mai găsește pe acolo”, ne spune specialistul restaurator.
S-a reapucat în schimb de pictat portrete pe șevalet. E modul său de a-și păstra reflexele și cultiva pasiunea pe mai departe. Cum reușește să își păstreze energia? „În primul rând, nu beau. În al doilea rând, fac sport. Mă duc de două ori pe săptămână sigur la sala de sport! Și lucrez…”, ni se confesează Liviu Ciungan.

Repere de activitate
Sibiu, Biserica Evanghelică sec. XVII, restaurare pictură murală;
Friza decorativă cu lei, sec. XVI, fațadă Casa Haller, Sibiu, restaurare pictură murală;
Comuna Gura Râului, Sibiu, Biserica Sf. Parascheva, restaurare ansamblu pictură murală;
Icoană pe lemn sec. XVIII, Școala Transilvania, restaurare tempera pe lemn (colecție particulară);
Multiple lucrări executate prin laboratorul Muzeului Brukenthal;
Expertize tehnice și și cercetări de parament la numeroase edificii religioase și laice de patrimoniu din județele Sibiu, Brașov și Alba.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.