La fel ca în ultimii ani, lolele au invadat centrul istoric al Mediaşului. Centrul Cultural „Petre Ţuţea” şi UrzelnZunft Mediasch au organizat sâmbătă, Carnavalul Lolelor din centrul istoric al Mediaşului.
Manifestarea a debutat la ora 12 cu ceremonia înmânării lăzii de breaslă noului staroste al breslelor şi a continuat cu Alaiul Lolelor, alungarea spiritelor rele şi împărţirea gogoşilor săseşti pe un traseu care a inclus străzile din zona centrului istoric al municipiului.
Obiceiul lolelor născut în secolul al XII-lea în vremurile când hoardele tătarilor năvăleau asupra Kokelgebiet (Valea Târnavelor) și Scaunului Cincu (Valea Hîrtibaciului), este atestat încă din secolul al XVII-lea și este specific perioadei carnavalului, având rădăcini adânci în activitatea breslelor.
Breslele, ce aveau rolul de a conduce asociaţile meşteşugarilor, organizau în fiecare an, în duminica din prima săptămână din februarie, alegeri pentru desemnarea noului staroste. Cu acest prilej, se organiza un carnaval şi se celebra obiceiul înmânării lăzii de breaslă, împreună cu toate actele breslelor noului staroste, întreaga adunare fiind însoţită de lole – personaje amuzante, care aveau rolul să protejeze şi să însoţească lăzile de vecinătate până în locul unde erau depuse în siguranţă – fapt ce păstra stabilitatea breslelor până anul următor la Bobotează.
Obiceiul acesta s-a practicat de-a lungul secolelor în ultima duminică din luna februarie fiind strâns legat de parada meşterilor şi calfelor şi de cea a breslelor.
La fel ca în ultimii ani, lolele au invadat centrul istoric al Mediaşului. Centrul Cultural „Petre Ţuţea” şi UrzelnZunft Mediasch au organizat sâmbătă, Carnavalul Lolelor din centrul istoric al Mediaşului.
Manifestarea a debutat la ora 12 cu ceremonia înmânării lăzii de breaslă noului staroste al breslelor şi a continuat cu Alaiul Lolelor, alungarea spiritelor rele şi împărţirea gogoşilor săseşti pe un traseu care a inclus străzile din zona centrului istoric al municipiului.
Obiceiul lolelor născut în secolul al XII-lea în vremurile când hoardele tătarilor năvăleau asupra Kokelgebiet (Valea Târnavelor) și Scaunului Cincu (Valea Hîrtibaciului), este atestat încă din secolul al XVII-lea și este specific perioadei carnavalului, având rădăcini adânci în activitatea breslelor.
Breslele, ce aveau rolul de a conduce asociaţile meşteşugarilor, organizau în fiecare an, în duminica din prima săptămână din februarie, alegeri pentru desemnarea noului staroste. Cu acest prilej, se organiza un carnaval şi se celebra obiceiul înmânării lăzii de breaslă, împreună cu toate actele breslelor noului staroste, întreaga adunare fiind însoţită de lole – personaje amuzante, care aveau rolul să protejeze şi să însoţească lăzile de vecinătate până în locul unde erau depuse în siguranţă – fapt ce păstra stabilitatea breslelor până anul următor la Bobotează.
Obiceiul acesta s-a practicat de-a lungul secolelor în ultima duminică din luna februarie fiind strâns legat de parada meşterilor şi calfelor şi de cea a breslelor.
