Un jaf șocant a zguduit lumea patrimoniului cultural internațional. Cu doar o zi înainte de închiderea extraordinarei expoziții Dacia, Regatul aurului și argintului, găzduită de Muzeul Drents din Assen, Olanda, o explozie a facilitat furtul a patru piese de o valoare inestimabilă.
Directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, implicat în organizarea expoziției, a confirmat că patru obiecte au fost furate, ceea ce reprezintă o pierdere uriașă pentru istoria și identitatea culturală a României.
Managerul Muzeului Național Brukenthal a transmis: „De menționat că Muzeul Național Brukenthal nu a împrumutat nicio piesă la această expoziție. Am fost solicitați să expunem și noi câteva piese în cadrul acestei expoziții și a expoziției Dacia, ultiuma frontieră a romanității. În urma discuțiilor avute cu colegii mei conservatori, restauratori și muzeografi am hotărât că piesele solicitate nu pot să participe la expoziții din cauza stării lor de conservare, fiind foarte fragile. Însă, am răspuns solicitării că dorim să participăm cu alte piese, însă propunerea noastră nu a primit niciun răspuns.
Acest jaf de artă, nu singurul din ultimii ani din Olanda sau din Germania, ar trebui să ne conștientizeze mai mult și pe noi, cei din România în ceea ce privește siguranța și protejarea patrimoniului cultural național.
Muzeul Național Brukenthal a trăit o asemenea traumă în 1968 când au fost furate 8 tablouri din care au fost recuperate doar 4. A fost cel mai mare furt de opere de artă din România! În cadrul expoziției realizată despre acest eveniment în anul 2022 am atras mai multe semnale de alarmă. Suntem a treia generație profesională de la momentul furtului; chiar dacă nici astăzi nu putem afirma că suntem detașați emoțional, raportarea noastră la trecutul instituției poate fi mai ușor așezată în tiparele memoriei reparative. O parte din cercetarea pe care s-a bazat expoziția și catalogul acesteia s-a desfășurat în anii trecuți, în arhiva de fotografie. În 2022, cu prilejului unei inspecții în depozitul de pictură europeană am constat faptul că șasiul de pe care a fost tăiată pânza lucrării Moartea Cleopatrei de Anthony van Dyck era păstrat fiind împachetat așa cum fusese predat în urma anchetei închise în 1972! Faptul că 50 de ani nimeni nu a dorit să deschidă pachetul arată o traumă perpetuată în conștiința angajaților muzeului. A fost momentul în care am realizat că a venit timpul să prezentăm propria noastră versiune asupra evenimentelor. Astfel am hotărât să constituim o comisie asistată de un reprezentant al Poliției de Patrimoniu, iar după despachetare am hotărât că șasiul trebuie expus; de la acest element s-a dezvoltat conceptul proiectului expozițional Marele furt de la Brukenthal urmat și de documentarul realizat împreună cu HISTORY”.
Evenimentele tragice din Olanda trebuie să servească drept lecție pentru România. Deși patrimoniul național este valoros, resursele alocate protejării și promovării acestuia sunt adesea insuficiente. Reprezentanții muzeelor românești insistă asupra mai multor direcții de acțiune:
- Modernizarea sistemelor de siguranță: Camere de supraveghere, detectoare de fum, alarme de spargere și alte tehnologii avansate trebuie să devină standard.
- Formarea și angajarea personalului calificat: Conservarea și restaurarea obiectelor de patrimoniu trebuie realizate de experți bine pregătiți.
- Reabilitarea clădirilor istorice: Multe dintre muzeele României funcționează în clădiri care necesită restaurări urgente, fără de care siguranța patrimoniului este pusă în pericol.
