Cu ocazia împlinirii a 216 ani de la nașterea sa, expoziția „Moștenirea Șaguniană – Mitropolia Ardealului 160” oferă vizitatorilor o privire detaliată asupra vieții și activității celui care a contribuit semnificativ la păstrarea identității etno-lingvistice și confesionale a românilor din Transilvania.
Andrei Șaguna, pe numele său de botez Atanasie, s-a născut în 1808, în localitatea Mișcolț, Ungaria, și a devenit o figură proeminentă nu doar în biserica ortodoxă, dar și în educația și cultura românească. Expoziția găzduită de Muzeul Brukenthal ne aduce în prim-plan o personalitate complexă, care a marcat profund dezvoltarea spirituală și educațională a românilor din Ardeal.
Sfântul Andrei Șaguna a fost un apărător al limbii și identității românilor, fiind un excelent profesor la Seminarul Teologic din Vârșeț, unde și-a manifestat pasiunea pentru educație. După începerea activității sale la Sibiu, a reorganizat și extins sistemul educațional din Arhiepiscopia Sibiului, ajungându-se la 760 de școli la sfârșitul păstoririi sale. În paralel cu activitatea educațională, Mitropolitul a susținut și reformele legate de religie, restaurând vechea Mitropolie a Transilvaniei, desființată de habsburgi în 1701.
Un aspect esențial al misiunii sale a fost înființarea de școli pentru alfabetizarea poporului român, implicând preoții în susținerea „Școlii populare”. Acestea reprezintă o dovadă a angajamentului său față de educația generală a țăranilor, un aspect deosebit de important în contextul vremii, potrivit Muzeului Național Brukenthal.
Mitropolitul Andrei Șaguna a scris și tipărit manuale pentru aproape toate disciplinele, punând bazele unui învățământ privit drept garanție a unei pregătiri temeinice.
Sub aspectul înființării școlilor superioare, autoritățile statale i-au permis mitropolitului doar două: un gimnaziu la Brașov și altul la Brad.
La ceremonia de deschidere a școlii ce-i poartă numele, din Șcheii Brașovului, mitropolitul a susținut o alocuțiune în septembrie 1851, cu următoarea urare:
„Deschiderea anului școlar (scolastic) se făcea la Sfânta Sophia, care în grecește înseamnă „înțelepciune”. Gimnaziul nostru să-l întemeiem pe înțelepciunea aceea, care a avut trei fiice: credința, nădejdea și dragostea, căci numai aceasta este înțelepciunea cea adevărată.”
Timp de șase ani a fost președinte al Asociației Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român (ASTRA), unde s-au format secțiile: științifică, literară și istorică, un reper pentru ceea ce avea să devină viitoarea Academie Română.
ASTRA a rămas în istorie drept centrul elitelor românești din Transilvania, prin care, la inițiativa mitropolitului, s-au înființat filialele teritoriale; din nordul Transilvaniei, în zona Maramureșului, până în Banat.
În fiecare an aveau loc adunări ambulante, în care erau implicați inclusiv unii țărani, care apar în arhive sub denumirea de „economi”. Prin filialele sale, ASTRA a reușit să mobilizeze întreaga națiune.
În 1852 au apărut pentru prima dată calendarele almanah ale Arhiepiscopiei. De asemenea, ziarul „Telegraful român” a fost fondat în 3 ianuarie, fiind cel mai vechi din sud estul Europei, cu o apariție neîntreruptă, din 1853 până în zilele noastre.
Sfântul Andrei Șaguna a trecut la cele veșnice în anul 1873, la Sibiu, parte a Austro-Ungariei în acea vreme. În ziua de 29 octombrie 2011 a fost proclamat sfânt, în România.
