Au trecut aproape 13 ani de când fluierul mocăniţei (cea care realiza legătura între sate şi comune) nu se mai aude pe Valea Hârtibaciului. În tot acest timp s-au încercat diverse modalități de a renaște acest proiect atât de iubit de sibieni și nu numai. Anul 2001 a marcat încetarea a 91 de ani de mocăniță, iar de atunci Societatea de Administrare Active Feroviare (în calitate de administrator) nu a mai efectuat lucrări de întreţinere, astfel că linia, clădirile feroviare şi materialul rulant s-au degradat sau au dispărut de la o zi la alta. Mai mult decât atât, cinci ani mai târziu linia a fost la un pas de a fi vândută la fier vechi. Norocul nu a permis acest lucru, un grup de oameni optimiști elaborând de îndată documentația necesară pentru a clasa în regim de urgenţă linia şi gările aferente ca monument istoric. Rezultatul a fost benefic, pentru că linia a fost salvată și inclusă pe lista Patrimoniului Naţional (SB-II-a-B-20923). Aceasta a fost ultima cale ferată îngustă operată de CFR.
Lucrurile s-ar putea însă schimba. Prezent miercuri dimineață la Agnita, acolo unde a avut loc o sesiune de animare economică bogată, dedicată propunerilor pentru microregiunea Valea Hârtibaciului, președintele Consiliului Județean Sibiu, Ioan Cindrea a explicat că proiectul va fi sprijinit de către Consiliul Județean.
”Trebuie făcut în etape, iar răspunsul meu public este următorul: Asociația să preia linia, să găsească proiectul de finanțare și tot ce depășește posibilitățile ei și ale primăriilor vor fi suportate de CJS. Consiliul asigură funcționarea a trei spitale, aeroportul, filarmonica și încă 43 de instituții.Toți banii pe următorii trei ani ai județului nu ar ajunge pentru reabilitarea mocăniței.Trebuie să ne gândim ce oferim turiștilor. CJS va sprijini acest proiect dacă analiza lui va arăta că este unul prioritar. Trebuie sa dăm mâna toți, pentru a realiza acest proiect. Vom vedea pe liniile de finanțare 2014-2020 dacă există o posibilitate de finanțare, iar specialiștii CJS vor asigura suport pentru scrierea proiectului. Cred că trebuie să gândim în două etape și, de exemplu, am putea începe până la Cornățel”, a declarat Ioan Cindrea.
De asemenea, în luna decembrie a anului trecut peste 100 de elevi de la unităţile de învăţământ din satele de pe Valea Hârtibaciului s-au implicat cu entuziasm într-un concurs intitulat “Mocăniţa noastră”, lansat de Asociaţia Prietenii Mocăniţei. Aceştia s-au documentat despre istoria liniei, au căutat fotografii şi obiecte vechi, au aflat de la părinţi poveşti şi anecdote despre mocăniţă, au intervievat oameni care au lucrat la linie, iar apoi au ilustrat prin desene şi au descris în cuvinte cum trebuie să arate “mocăniţa lor” şi de ce e important să fie repornită.
