PREMIERă: Concurs internaţional de arhitectură pentru noul sediu al teatrului

Ordinul Arhitecţilor din România – filiala Sibiu-Vâlcea, în parteneriat cu fundaţia Heritas, a organizat recent o discuţie publică în cadrul primei ediţii a Zilelor Arhitecturii la Sibiu despre construirea unei noi clădiri pentru teatrul din Sibiu. La discuţie au participat primarul Klaus Iohannis, Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional ,,Radu Stanca”, ªerban ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România şi Rudolf Scherzer, vicepreşedintele Camerei Arhitecţilor din Bavaria. Discuţia a fost moderată de către Sergiu Nistor, comisar al Capitalei Culturale Sibiu 2007 şi cetăţean de onoare al Sibiului. Gabriel Roşca, preşedintele Ordinului Arhitecţilor – filiala Sibiu-Vâlcea prezintă pentru cititorii ziarului Sibiu 100% concluziile discuţiilor. Reporter: De ce o discuţie publică pentru construirea unei noi clădiri în Sibiu? Gabriel Roşca: O investiţie publică merită atenţie publică. Acesta este un semn de normalitate cu care vrem să ne obişnuim tot mai mult la Sibiu. Rep.: S-a vorbit despre un concurs de arhitectură. Credeţi în eficienţa unui concurs de arhitectură? De ce? G.R.: Concursul de arhitectură este o competiţie care se finalizează cu construirea celui mai bun proiect, banii publici sunt cheltuiţi justificat prin alegerea celei mai bune variante, iar oraşul cştigă o construcţie foarte bună. Rep.: Ce ar putea aduce nou un asemenea concurs, având în vedere că este o premieră pentru Sibiu? G.R.: Un concurs de arhitectură este o reclamă pe care oraşul şi-o face, anticipând construcţia care urmează să apară. Oraşele au recunoscut de mult în lume şi mai recent în România că există competiţie între oraşe, de fapt competiţie pentru a oferi cât mai multe posibilităţi locuitorilor lor. Migraţia dintr-o localitate mai puţin interesantă într-una cu mai multe posibilităţi este o realitate de care orice administraţie va ţine cont din ce în ce mai mult în România, iar un teatru sau un centru cultural este un magnet care atrage turişti, faimă şi implicit, populaţie. Rep.: Care au fost concluziile acestei mese rotunde? G.R.: În primul rând trebuie să spun că domnul primar ne-a suprins prin anticiparea propunerilor pe care noi ca arhitecţi eram pregătiţi să i le prezentăm şi prin profesionalismul cu care a abordat subiectul realizării unui nou „centru pentru conferinţe, congrese şi teatru” la Sibiu. Principalele argumente enumerate de către domnia sa au fost necesitatea de spaţiu a Teatrului Naţional ,,Radu Stanca”, lipsa în Sibiu a unui spaţiu pentru reprezentaţii speciale, de tipul operei spre exemplu, necesitatea de spaţiu a teatrului de balet din Sibiu, considerentul urbanistic al organizării Pieţei Unirii şi a terenului actualmente viran din spatele teatrului, precum şi ideea unui „centru naţional pentru conferinţe şi congrese” la Sibiu. Surpriza noastră ca iniţiatori ai dezbaterii a fost provocată atât de organizarea foarte clară a ideilor legate de această intenţie, ceea ce este foarte important când ataci o sarcină de anvergura aceasta, cât şi de procedura de realizare propusă de către domnul primar. Pregătirea unui concurs internaţional de arhitectură de către un consultant specializat, selectarea proiectului cştigător în urma concursului şi realizarea efectivă a construcţiei au fost paşii menţionaţi de către domnul Iohannis având ca model realizarea noii filarmonici din Luxemburg. Ca să detaliez surpriza: acest mod de lucru propus, normal în Europa occidentală, este o raritate în România. În România investiţiile din bani publici se fac în urma unor licitaţii care au ca şi criteriu principal preţul cel mai mic. Cel care oferă preţul cel mai mic cştigă. Preţul cel mai mic înseamnă de cele mai multe ori calitate slabă, o recunoaştem cu toţii din viaţa de zi cu zi; însă aşa cum avem prilejul de a selecta un anumit produs dintr-un raft, ar trebui să avem acest prilej când alegem o nouă construcţie pentru oraşul nostru. Rep.: Ce credeţi că va însemna această nouă construcţie pentru Sibiu? G.R.: Construcţia este imaginată ca un punct de atracţie în sine şi am convingerea că un concurs de arhitectură poate aduce acest rezultat dorit. Sibiul este deja un „loc de întâlnire” consacrat pentru turiştii români şi străini, iar noul centru de congrese va aduce o dezvoltare suplimentară a acestei idei. Pentru sibieni, centrul va reprezenta cel mai important loc cultural şi de petrecere a timpului liber din oraş. Rep.: Cum s-a ajuns la alegerea zonei Piaţa Unirii pentru această clădire? G.R.: Zona fostei cazarme 90 şi Piaţa Teatrului sunt cele mai importante rezerve de teren ale oraşului aflate în zona centrală a Sibiului. Destinaţia zonei pentru un nou centru de congrese, conferinţe şi teatru a fost dezbătută şi stabilită cu prilejul realizării noului plan urbanistic general al Sibiului, aprobat anul acesta. Rep.: Ce urmează? G.R.: Urmează selectarea unui consultant pentru pregătirea unui concurs internaţional de arhitectură, cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România şi al Camerei Arhitecţilor din Bavaria. Termenul anticipat pentru începerea construcţiei este de aproximativ trei până la cinci ani, deoarece, în afara lansării şi finalizării unui concurs pentru cel mai bun proiect, trebuie clarificate aspectele juridice implicate şi identificate modalităţile de finanţare ale construcţiei.