Pe parcursul unei săptămâni, partenerii români și norvegieni din cadrul proiectului „Restaurarea și revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activități și resurse regionale (C.A.R.R.)” au participat la un workshop derulat pe mai multe direcții, atât în Muzeul ASTRA, cât şi în județul Sibiu. Echipele din proiect, specialiști în formare profesională, educație, management și curatoriere, alături de meșteri cu expertiză în arhitectura urbană și rurală, au participat și dezvoltat noi conținuturi exemplificate către publicul larg.
Vizita de lucru de la Casa Artelor a reliefat stadiul actual al şantierului de restaurare, precum şi discuții tehnice axate pe modul în care va fi refuncționalizat spațiul, cum este conceput programul de punere în valoare a monumentului restaurat, care va fi circuitul de vizitare sau cum vor fi folosite resursele educaționale.
„O serie de ateliere au fost organizate chiar în Piața Mică, în fața Casei Artelor, incluzând lucrări de pregătire a materialului lemnos de diferite esențe, specific șarpantelor, ferestrelor sau altor elemente constructive, din centrul istoric al Sibiului. Concret s-a prezentat tiparul arhitectural specific, bazat pe esențele de rășinoase și gorunete. Specificul arhitecturii urbane și rurale din județul Sibiu se caracterizează prin utilizarea lemnului de gorunete, lucrat manual, de la decojire până la fățuire cu instrumentarul specific realizat în atelierele de fierărie urbane și rurale. Astfel, cu implicarea publicului din zona urbană, am arătat simplitatea întreținerii unei construcții din zona centrală, am prezentat resursa umană existentă care poate fi suport în întreținerea și restaurarea construcțiilor și am argumentat importanța proiectului, în primul rând pentru comunitatea urbană. Publicul, format din localnici și turiști străini prezenți în zonă, a avut prilejul să vadă etape de lucru care nu sunt vizibile în general, dar sunt esențiale pentru conservarea peisajului urban autentic din centrul istoric. Astfel de ateliere vor ajuta, prin proiectul C.A.R.R., ca modele de bune practici, la găsirea celor mai potrivite soluții pentru intervenții de restaurare a construcțiilor din zona protejată”, a declarat Ciprian Ştefan, managerul Muzeului ASTRA.
Conform reprezentanților instituției, atelierele au continuat în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, pe mai multe paliere: intervenții asupra materialului lemnos vechi aparținând unei construcții specifice arhitecturii din Sudul Transilvaniei, realizarea elementelor noi în aceeași tehnică și cu instrumentar specific pentru înlocuirea materialelor degradate, fabricarea manuală a șiței specifice Mărginimii Sibiului, de dimensiuni atipice în contextul învelitorilor din lemn din România, tencuieli la case din zona Deltei, cu materiale din proximitate, pământ galben, nisip, var și bălegar de cabaline, cernut, pregătirea structurii unei anexe din aceeași zonă cu material lemnos din esență moale (plop, salcie, arin alb) şi altele. Au fost abordate metode de lucru comune, instrumentarul de lucru tradițional, elemente de arhitectură, detalii privind transferul construcțiilor sau evoluția expoziției în aer liber. Au fost efectuate şi ghidaje tematice, cu discuții tehnice, în diverse sectoare din muzeu.
Ateliere practice
Specialiștii în educație muzeală au purtat discuții ample în baza noului program educațional, dar au și experimentat, prin câteva ateliere practice, modul în care acesta va fi integrat în conceput general de punere în valoare a Casei Artelor. Au prezentate și expozițiile care includ componente de VR şi noua infrastructură educațională din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, analizând impactul avut de acestea, precum și de noile materiale-suport, în special asupra publicului tânăr.
De asemenea, vizite tematice au fost propuse partenerilor norvegieni la obiective din Cisnădioara, Alma Vii, Brateiu şi Biertan, dar şi în zona montană, la așezările temporare din Mărginimea Sibiului și potențialul acestora în dezvoltarea noilor produse turistico-culturale. Practic, am prezentat și argumentat importanța proiectului la nivel regional, nevoile identificate pe termen scurt, mediu și lung, impactul economic și cel socio-educațional. Am sintetizat, de fapt, tiparul așezărilor din zona depresionar-colinară, siturile UNESCO și așezările montane, dar nu ne-am limitat la aceasta. Direcțiile de dezvoltare sustenabilă viitoare, pliate pe elemente din SDGs, vor genera produse culturale-turistice de calitate experimentând moștenirea și cunoștințele încă asumate de comunitățile rurale și urbane.
„Muzeele trebuie să aibă un rol activ în comunitate, să fie nu doar un păstrător de valori, ci şi un liant, un model de bune practici, o resursă inepuizabilă de informație şi de inspirație”, a completat Ciprian Ştefan, managerul Muzeului ASTRA.
La rândul ei, Karen Espelund, managerul MiST, a evidențiat importanța acestor pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților rurale şi urbane şi impactul pe care îl au intervențiile specialiștilor din muzee asupra prezervării peisajului cultural şi utilizării corecte a resurselor locale, cu metode de lucru verificate, de-a lungul secolelor, prin experiență directă.
Proiectul „Restaurarea și revitalizarea monumentului istoric Casa Artelor – Centru de activități și resurse regionale” (C.A.R.R.), finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, este implementat de către Muzeul ASTRA în parteneriat cu Future Capital (România) și Mussene I Sor Trondelag din Trondheim (Norvegia), în perioada 1 octombrie 2020 – 31 martie 2024.