De mai bine de 12 ani zona centrala a orasului continua sa ne uimeasca prin descoperiri arheologice. Daca in urma cu 13 ani arheologii descopereau in Piata Huet un intreg cimitir in urma caruia au putut afla informatii despre viata locuitorilor acestor meleaguri de acum cateva sute de ani, la momentul de fata descoperirile facute in interiorul Bisericii Evanghelice de aceasta data vin sa rastoarne inca odata tot ceea ce se stia despre lumea medievala.
„Santierul acestei biserici, adica ceea ce vedem noi astazi, se presupune ca s-a deschis intr-un interval destul de larg, intre mijlocul secolului al XIII-lea si mijlocul secolului al XIV-lea. Nu stim exact cand a inceput transformarea unei biserici mai vechi in biserica actuala.(…)In anul 2005 cercetarile au fost exterioare si s-au concentrat pe cimitir. Totusi unele vagi repere am reusit sa obtinem si pentru constructia bisericii iar etapa cea mai importanta de cercetare dupa anul 2005 a intervenit in 2015 cand s-a avut oportunitatea de a se face doua sondaje pe partea de sud a navei si in asida centrala unde au vazut faptul ca exista urme consistente dintr-o bazilica romanica.”, spune arheologul Daniela Marcu, cea care s-a ocupat in mare parte de descoperirile arheologice de la Sibiu.
Cercetarile arheologice realizate in ultima perioada au scos la lumina reprere importante ale istoriei comunitatilor sibiene inca de la infiintarea lor in secolul XII si pana in epoca moderna. Vorbim aici despre morminte ale unor oameni cu mare insemnatate la vremea respectiva, despre obiecte de uz personal, podoabe, fragmente de tesaturi si, mai cu seama, placi de mormant cu decoratii metalice. Cele din urma sunt de cele mai multe ori imposibil de recuperat in timpul sapaturilor arheologice.
„Piese mobile care provin din inventarul mormintelor piese de port, catarame, pinteni, piese de podoaba…inele am gasit, ace de par, fragmente de tesaturi. Foarte valoroase si de obicei greu de recuperat dintr-o sapatura sunt capacele de sicriu cu decor metalic si fragmente ceramice, de vase ceramice. Sunt dintr-o groapa pe care din fericire o putem data la mijlocul secolului al XIII-lea, au provenit mai multe astfel de obiecte dintre care 3 vase de mici dimensiuni care sunt printre cele mai vechi vase din ceramica descoperite vreodata in mediul sasesc din Transilvania.”, mai spune aritectul Daniela Marcu.
Cea mai importanta descoperire, pe langa cele mai vechi vase ceramice sasesti, este mormantul primarului Mathias Armbruster. In perioada imediat urmatoare se va interveni pe langa zidul mormantului pentru a se vedea daca in interiorul acesteia sunt si ramasitele pamantesti ale primarului care ar fi trecut la cele vesnice in urma cu aproximativ 500 de ani.
De remarcat este si faptul ca sasii gasisera o maniera inedita de a incalzi biserica. In pardoseala lacasului de cult s-a gasit un tunel din caramida prin interiorul caruia circula aer cald care era varsat apoi la suprafata prin intermediul a doua guri plasate spre mijlocul bisericii. Instalatia este probabil stramosul incalzirii in pardoseala cu care suntem obisnuiti in zilele noastre.
Sapaturile au mai scos la iveala si faptul ca biserica are o fundatie extrem de solida. Zidurile vechi, ingropate in pamant, au o latime de 1,7 metri.
Sapaturile arheologice vor continua si in urmatoarele saptamani. Obiectele care vor fi salvate in urma sapaturilor vor ajunge pentru reconditionare la un muzeul din Satu Mare. Ulterior acestea vor fi redate Sibiului.
