Comisia Europeană cere Irlandei să recupereze de la Apple taxe de până la 13 miliarde de euro plus dobânzi, întrucât compania americană ar fi beneficiat de avantaje fiscale necuvenite, relatează Bloomberg, citata de News.ro.
Cea mai bogată companie din lume a beneficiat de un ”tratament fiscal selectiv” în Irlanda, care i-a conferit un avantaj semnificativ faţă de alte companii, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, care aplică astfel cea mai mare amendă în urma investigaţiilor din ultimii trei ani referitoare la facilităţile fiscale oferite de unele state europene unor companii americane importante.
„investigaţia Comisiei a conchis că Irlanda a acordat Apple beneficii fiscale incorecte, ceea ce a permis companiei să plătească taxe substanţial mai mici decât alte companii, pe parcursul multor ani”, afirmă în comunicat comisarul pentru Concurenţă Margrethe Vestager.
Apple şi guvernul irlandez au anunţat anterior că vor contesta decizia Comisiei Europene.
”Acest tratament selectiv a permis Apple că plătească un impozit de 1% pentru profitul obţinut în Europa în 2003, care a scăzut la 0,005% în 2014, a spus Vestager”.
Apple este una dintre primele companii incluse în campania UE de combatere a evaziunii fiscale.
Comisia Europeană, ca şi alte autorităţi de reglementare, s-a concentrat pe companiile care evită plata taxelor prin transferarea profiturilor şi a costurilor acolo unde sunt taxate mai avantajos, profitând de lacunele legislative sau de acordurile speciale încheiate cu guvernele prietenoase.
Investigaţia CE s-a concentrat pe două acorduri convenite de Apple în 1991 şi 2007, care ”au redus substanţial şi artificial taxele plătite de Apple în Irlanda”.
Estimările despre suma pe care o datorează Apple au variat foarte mult. În cel mai prost scenariu, Apple ar fi riscat o factură de 19 miliarde de dolari, potrivit lui Rod Hall, analist la JPMorgan Chase.
Potrivit datelor aferente lunii iulie, Apple deţinea rezerve de numerar în valoare de 232 de miliarde de dolari, din care 214 miliarde de dolari în afara Statelor Unite.
Nivelul scăzut al taxelor stă la baza politicii economice a Irlandei. Impozitul pe profitul companiilor, de 12,5%, este cel mai scăzut din Europa Occidentală, reprezentând o atracţie şi pentru Google şi Facebook.
Peste 700 de companii americane au divizii în Irlanda, în care lucrează 140.000 de persoane, potrivit Camerei Americane pentru Comerţ din Irlanda.
”Este o decizie semnificativă, care ar putea determina companiile să analizeze implicaţiile fiscale asupra structurii actuale. Este ciudat să gândeşti că Irlanda nu ar vrea să colecteze taxe mai mari de la Apple, dar principala preocupare a ţării este protejarea investiţiilor interne şi a locurilor de muncă”, a declarat Matt Larson, analist la Bloomberg Intelligence.
Mai mulţi senatori americani au criticat Apple, acum trei ani, pentru că au transferat zeci de miliarde de dolari în subsidiarele irlandeze, pentru care aproape nu plăteşte taxe. La scurt timp aceleaşi critici au venit şi din partea Comisiei Europene.
Totuşi, decizia de marţi a Comisiei Europene va amplifica tensiunile dintre Europa şi SUA în domeniul politicilor fiscale. Statele Unite au reclamat deja că Europa ţinteşte în mod incorect companiile americane, punând în pericol reformele în domeniul fiscal adoptate la nivel global.
Departamentul Trezoreriei din SUA a publicat recent un document neobişnuit, în care afirmă că CE şi-a depăşit atribuţiile în domeniul fiscal.
Autorităţile europene pentru concurenţă au afirmat în concluziile preliminare publicate în 2014 că aranjamentele fiscale ale Apple au fost concepute astfel încât să confere companiei un avantaj fiscal, în schimbul creării de lucuri de muncă în Irlanda.
Investigaţia Comisiei s-a concentrat pe două acorduri convenite de Apple cu autorităţile din Irlanda, unul din 1991, cu mult înainte de lansarea iPhone, şi unul în 2007.
UE a anunţat marţi că poate ordona rambursarea ajutoarelor de stat ilegale pentru o perioadă de 10 ani, de dinainte de prima solicitare de informaţii din partea Apple, în 2013.
Cazul Apple ar putea stabili un nou standard pentru colectarea taxelor, în cadrul investigaţiilor europene recente referitoare la facilităţile fiscale acordate de state companiilor.
În ianuarie, Comisia a ordonat Belgiei să recupereze circa 700 de milioane de euro, reprezentând scutiri fiscale ilegale acordate unui număr de cel puţin 35 de companii, între care Anheuser-Busch InBev şi BP.
Anul trecut, Comisia a mai decis ca Starbucks să plătească guvernului olandez 30 de milioane de euro, iar Fiat Chrysler o sumă similară Luxemburgului.
CE a lansat totodată investigaţii referitoare la acordurile convenite de guvernul din Luxemburg cu Amazon.com şi McDonald’s.
Potrivit autorităţilor americane, deciziile CE pot avea impact negativ asupra încasărilor fiscale din SUA. Legislaţia americană prevede că marile companii americane pot solicita deducerea impozitelor plătite în străinătate din facturile lor fiscale din SUA.
Trezoreria SUA a afirmat în documentul publicat săptămâna trecută că rezultatul ar fi ”profund problematic”, întrucât ar reprezenta, de fapt, într-un transfer de venituri din partea guvernului şi contribuabililor americani în UE.
Secretarul Trezoreriei SUA, Jacob J. Lew, a exprimat pentru prima oară obiecţii oficiale faţă de investigaţiile UE privind acordurile fiscale în februarie, prin intermediul unei scrisori în care afirma că firmele americane reprezintă în mod incorect o ţintă, fapt negat de autorităţile europene.
Publicitate
Publicitate
