Mărțișorul ne este familiar tuturor, micul obiect legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu este oferit în dar începând cu ziua de 1 martie.
Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, mai ales flori de ghiocel. Mărțișorul este purtat două săptămâni sau întreaga lună martie. După această perioadă, tradiția spune că ar trebui prins de ramurile unui pom fructifer. Se crede că acesta va aduce belșug în casele oamenilor. Se zice că dacă cineva își pune o dorință în timp ce atârnă mărțișorul de pom, aceasta se va împlini numaidecât.
Ce spune istoria despre această tradiție
Există o explicație pentru faptul că 1 martie este ziua mărțișorului. Pe vremea geto-dacilor, când anul era împărțit în doar două anotimpuri, vara și iarna, martie era prima lună din an. 1 martie era prima zi din an și prima dintre Zilele Babelor, care țin până pe 9 martie. Abia în secolul al XVIII-lea, începutul noului an a fost stabilit la 1 ianuarie.
Conform tradiției geto-dacice, la începutul noului an se ofereau șnururi din lână albă și roșie. Acestea erau dăruite membrilor familiei și apropiaților.
Istoria mărțișorului pare să fie chiar mai veche de atât. Cercetările arheologice de la Schela Cladovei (în Clisura Dunării) indică existența unor amulete vechi de peste 8000 de ani Acestea erau sub forma unor pietricele de râu, vopsite în alb și roșu. Se crede că erau destinate, cel mai probabil, prinderii pe o ață pentru a fi purtate la gât. Au fost considerate premergătoare ale talismanulului cu fir roșu și alb al geto-dacilor și un fel de simbol mărțișor al perioadelor străvechi.
Există multe obiceiuri legate de mărțișor, atât la noi, cât și la alte popoare din Balcani
Sărbătoarea mărțișorului este specifică țării noastre dar se poate întâlni și în zona Balcanilor, la aromâni și megleno-români, precum și la bulgari. Vecinii noștri din sud o numesc Martenița. Cuvântul mărțișor provine din forma arhaică, marț, a lunii martie. La aceasta a fost adăugată terminația pentru diminutiv, ișor. În folclor mai apar și numele de marț sau mărțiguș.
În localitățile din Transilvania există și obiceiul de a atârna mărțișoarele de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice. Credințele spun că astfel se pot speria duhurile rele. În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor. Apoi sunt aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată. În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși.
În zona Moldovei, Maramureș, Bucovina, Banat și Bistrița-Năsăud, pe 1 martie se oferă mărțișoare băieților de către fete. În mod tradițional, mărțișoarele sunt făcute de ele însele. Băieții oferă la rândul lor fetelor mărțișoare sau mici cadouri de 8 martie (o mică diferență față de restul țării).
Se credea că mărțișorul protejează și aduce noroc copiiilor
Folcloristul Simion-Florea Marian reda în „Sărbătorile la români” (1994), o altă practică populară a „vechilor români” din ziua mărțișorului și ulterior acesteia. În secolele trecute, Mărțișorul era o sărbătoare populară în Bucovina, Moldova, Muntenia și Dobrogea, cu ocazia căreia părinții legau la gâtul sau mâna copiilor câte o monedă de argint sau de aur. Pentru aceasta utilizau o „cordea roșie” sau un „găitan compus din două fire răsucite de mătasă roșie și albă sau un fir de arnici roși și unul de bumbac alb”, ce simbolizează mărțișorul. Se credea despre mărțișor că dacă va fi purtat timp de 12 zile, de regulă, le va aduce noroc copiilor, îi va menține sănătoși și curați precum argintul sau aurul.
Lupta între viață și moarte
Firele răsucite semnificau lupta constantă între viață și moarte, sănătate și boală, vară și iarnă sau zi și noapte. De aceea, mărțișorul era în general purtat de persoanele sensibile cum sunt femeile și copiii. Se considera că micul obiect le va ajuta în această luptă. Roșul însemna viața, fiind atribuit astfel femeii, iar albul, întelepciune, considerată specifică bărbatului. Șnurul de mărțișor este construit astfel din 2 ciucurași, unul alb și unul roșu, femeia și bărbatul, iar șnurul răsucit este împletirea lor inseparabilă.
Legenda babei Dochia
O legendă populară la noi spune că baba Dochia își trimitea în fiecare an de 1 Martie nora la râu cu lână albă și neagră pentru a le spăla până când cea albă devenea neagră iar cea neagră, albă. Fata a încercat fără rezultat să le spele până când mâinile ei au început să sângereze și ochii să lăcrimeze. Se spune că Dumnezeu a fost impresionat de durerea dar și de curajul fetei. Dumnezeu i-a dăruit o floare roșie pe care să o pună în apa cu care spăla lâna pentru a schimba culorile după cerința babei Dochia.
Fata a luat lâna, și-a pus floarea roșie în păr și s-a întors acasă. Baba Dochia, văzându-i floarea din păr, a crezut că a venit deja primăvara. Ea a plecat pe munte cu oile, îmbrăcând cele 9 cojoace. Pe drumul ei spre munte, baba Dochia a refuzat să asculte de sfaturile celorlați privind timpul schimbător al lunii martie. Ea a renunțat pe rând la fiecare cojoc și într-un final, a ajuns să înghețe de frig. De atunci, oamenii își aleg în fiecare zi pe 1 martie o zi din primele 9 ale lunii pentru a vedea cum le va fi anul. Firul alb-roșu de mărțișor este o aducere aminte a firului de lână albă, pe care s-a scurs sângele de pe mâinile norei babei Dochia.
Pentru bulgari, firul alb-roșu aducea protecție și curaj în lupta cu inamicul
În Bulgaria există o legendă a mărțișorului care vorbește de doi frați, luați prizonieri. O fată și un băiat, ce au primit de 1 martie de la han, un mesaj privind ajutorul de a evada. Acesta a fost transmis printr-un șoim ce purta legat un fir de ață albă. Fratele a fost ucis în timpul încercării de a evada. Sora lui îl anunță pe han despre aceasta, eliberând șoimul cu ața albă ce era de data aceasta înroșită de sângele tânărului. De atunci, hanul a poruncit purtarea unui fir de ață albă împletită cu ață roșie în fiecare an, de 1 martie. Se crede că acest fir împletit aducea purtătorului protecție și curaj în lupta cu inamicul.
Puteți cumpăra mărțișoare online, din supermarket sau de la tarabele de pe pietonala Bălcescu
În zilele noastre, alături de șnurul specific, alb-roșu, au început să fie oferite în dar tot felul de obiecte, mai mici sau mai mari. Din piatră, metal, lemn, flori uscate, din plastic sau din lână dar și din aur, argint, cu pietre semiprețioase, pentru toate gusturile și buzunarele. De multe ori, nici nu se mai oferă șnurul tradițional ci o brățară din elastic roșu cu un mic talisman la mijloc. Sunt populare și mărțișoarele cu urări de sănătate, dragoste sau noroc.
Mărțișoarele au început să fie vândute online și în marile magazine, cu zile bune înainte de 1 martie. Pe pietonala Nicolae Bălcescu, vânzarea de mărțișoare, bijuterii specifice și alte obiecte a început în ziua de Dragobete, 24 februarie. Am văzut și multe femei între cumpărători dar vânzătorii ne-au asigurat că mărțișoarele sunt cumpărate mai ales de către bărbați. Iar doamnele care cumpără, o fac de obicei pentru soți sau fii.
Unele dintre lucrurile pe care le puteți găsi aici sunt creații originale, lucrate de mână de artizani locali și din alte județe. Pe lângă acestea, există și producții de serie, de import.
Puteți găsi mărțișoare cu 3 lei dar și cu 35. Indiferent ce cumpărați, este recomandat să fiți atenți când alegeți, pentru că pe piață există și produse contrafăcute, mai ales în cazul bijuteriilor din aur și argint.
