Sibiu 100% prezintă în continuare tradițiile de Anul Nou ale altor regiuni ale țării. Am trecut din Oltenia, în Banat, mai exact în Arad, numit de Nicolae Iorga „Mica Vienă”, de alți istorici români „A Treia Romă”, iar de istoricii maghiari, „Golgota Maghiară”.
Sorcova
Aici am stat de vorbă cu Sabina Iulia Onisia Babencu, studentă în anul III la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, secția Conservare și Restaurare. Sabina spune că de când era mică a avut un interes pentru trecut și originea obiceiurilor, ce a dus-o la o pasiune pentru artă și istorie pe care dorește să o cultive și în viitor.
Aceasta mi-a povestit despre cum petrece ea și familia sa noaptea de trecere peste ani, dar și ce obiceiuri se găseau și se mai găsesc în zona de unde provine. „Mulți copii mergeau la colindat când eram mică. Acum însă s-au mai împuținat, din păcate. Aceștia veneau în seara de 31, ori a doua zi, în ziua de Sfântul Vasile.
Colinda principală era sorcova, iar aceasta sună așa:
Sorcova, vesela,
Să trăiţi, să-mbătrâniţi:
Ca un măr, ca un păr,
Ca un fir de trandafir.
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata.
Tare ca fierul,
Iute ca oţelul.
La anul și la multi ani!, spune tânăra.
Pește, ca să îți fie ușor tot anul
Ca toți românii, bănățenii țin și ei mese festive, pline cu oameni în noaptea de Ajun de An Nou. „Eu, în copilărie, petreceam noaptea de Revelion la mese cu întreaga familie. Meniul consta din pește, ca să îți fie așa ușor în anul care vine precum îi e peștelui să înoate în apă, și linte, fasole sau alte legume asemănătoare, pentru a avea belșug în anul ce vine. Nu se mânca porc, deoarece el râma doar în față, spre viitor”, a mărturisit Sabina.
„Să nu arunci gunoiul”
Românii sunt cunoscuți ca păstrători ai superstițiilor. Chiar dacă s-a mai diminuat credința acestora, ele au rămas în AND-ul lor. Nici oamenii din Arad nu au scăpat de acestea: „Ca obiceiuri ce se respectă de Anul Nou în familia mea, ar fi faptul că în ziua de 31 nu aruncăm gunoiul, că altfel odată cu acesta aruncăm și norocul. Trebuia să purtăm roșu în sera de Revelion, să ținem departe ghinionul în noul an și, desigur, nu aveam voie să trecem în următorul an fără bani în buzunar. Acest lucru era valabil și la copii.
Părinții mei adesea veneau înainte de miezul nopții să îmi dea bancnote sau monede pentru a se asigura că o să mă bucur de un an prosper. La miezul nopții toată familia ciocnește un pahar și privește artificiile ce au loc în fiecare an în curtea primăriei”, povestește tânăra.
Obiceiurile relatate de Sabina, după cum spune aceasta, sunt destul de populare în zona Aradului și a Timișoarei, cât și a Ineului, oraș din județul Arad, de unde este originară familia tatălui său.
CITEȘTE și: Oltenii „horesc” de sărbători – Sibiu 100
