Mai nou românii postează clipuri în care dau foc la zăpadă și sunt surprinși că aceasta nu se topește instantaneu.
Un nou fenomen viral face furori pe TikTok, unde românii postează clipuri în care dau foc la zăpadă și sunt surprinși că aceasta nu se topește instantaneu.
În încercarea de a demonstra că zăpada ar fi artificială și contaminată cu plastic, unii o ard cu bricheta, alții o testează în chiuvetă sau chiar pe grătar.
Mulți utilizatori i-au răspuns cu umor: „Așa se întâmplă când vezi prima dată zăpadă în viață”, sau „Așa se întâmplă când vezi zăpada o dată la câțiva ani, uiți ce proprietăți are”, scrie stiripesurse.
Un utilizator, Daniel Cristea, a postat un videoclip care a strâns 1,2 milioane de vizualizări, în care explică procesul fizic din spatele fenomenului.
„Vor să ne omoare ăștia”, spune el în timp ce încearcă să dea foc unui bulgăre de zăpadă cu un arzător.
„Am glumit. Aceasta este zăpadă adevărată, numai că cei care au postat clipul nu prea au fost la lecțiile de fizică. Apa care este solidă se transformă direct în gaz și nu o vedem.
A înnebunit lumea”, adaugă el, subliniind că fenomenul de sublimare este cel care face ca zăpada să nu se topească vizibil atunci când este expusă la căldură.
Zăpada se comportă conform legilor fizicii, iar sublimarea, procesul prin care zăpada trece direct din stare solidă în stare gazoasă, explică lipsa apei lichide la suprafață.
„Mai citiți fizică puțin”, mai spune Daniel Cristea în finalul videoclipului, potrivit Ziare.com.
Această teorie a „zăpezii false” nu este nouă și se bazează pe ideea de „control al vremii”, care este frecvent promovată în diverse teorii conspiraționiste, cum ar fi „chemtrails”.
În 2021, un fenomen similar a avut loc în SUA, când americanii încercau să demonstreze că zăpada din Texas era falsă, iar în ianuarie 2024 aceleași teorii au fost reluate pe rețelele sociale.
Conform Popular Mechanics, unii teoreticieni ar putea crede că zăpada artificială ar fi legată de schimbările climatice și de o presupusă agendă globală.
Teoriile conspirației sunt adesea susținute de factori psihologici și cognitivi, cum ar fi nevoia de înțelegere sau de control în fața incertitudinii.
