Auditul intern este un instrument important și la îndeamână pentru un mediu public și privat responsabil. O profesie ce a început să evolueze în SUA imediat după cel de al doilea război mondial, avându-l ca părinte al auditului intern modern pe Lawrence B Sawyer (1911-2002), a devenit de-a lungul timpului o necesitate pentru dezvoltarea societății de business, dar și a mediului public, instituțional, fiind un instrument apreciat de către orice management responsabil al unei companii private sau instituții publice.
Plecând de la elementele teoretice coroborate cu experiența dobândită atât în companii multinaționale și naționale, private și publice, în implementarea cu succes a unor servicii de audit intern independente, voi supune atenției celor responsabili, următoarele recomandări:
Personalul din cadrul biroului de audit intern să aibă pregătirea profesională specifică acestui post, cu alte cuvinte alegeți-vă oameni pe criterii bazate pe profesionalism, nu pe amiciție;
Asigurați-vă că din punct de vedere funcțional, operațional, serviciul de audit intern este subordonat direct managementului superior (director general) sau, și mai indicat, acolo unde vorbim de companii și nu de instituții, consiliului de administrație. Raportarea rezultatului auditului trebuie să se facă fără niciun filtru, direct conducerii superioare (consiliul de administrație ori director general);
Asigurați-vă de transmiterea întregului suport serviciului de audit intern cu privire la îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, menționând importanta acestui serviciu ptr conducere tuturor angajatilor într-o ședință generală a întregii organizații. În acest fel legitimitatea serviciului de audit intern în raport cu restul structurilor organizației este percepută, se produce conștientizarea poziționării acestui serviciu;
Asigurați-vă de existența unei hărți a proceselor operaționale, a unui regulament intern, a unui ROF și a unui manual de proceduri foarte clare și coerente, fundamentate legal, astfel încât să nu creați efectul „legii interpretative”;
Solicitați personalului executiv sau de conducere (directori de direcție, șefi de servicii, etc ) că în urma auditului intern rezultatul să fie adus la cunoștința întregului personal al organizației și încurajați „puterea exemplului”: biroul, serviciul, direcția auditată, în cazul unui raport favorabil, să fie premiată, iar în cazul unui raport nefavorabil , în care neconformitățile sunt rezultatul unei activități iresponsabile sau cu rea intenție, să se ia măsuri imediate, de sancționare;
Asigurați-vă că auditorii interni au înțeles perfect competențele acestora, fișa postului și nivelul de autoritate astfel încât să nu se încurajeze o atitudine subiectivă în detrimentul celei obiective. Auditorul intern nu are voie să se abată ori să dea interpretare procedurilor, legislației, statutului, Rof-ului, regulamentului intern ori altor decizii interne ci doar să verifice aplicarea întocmai a acestora de către personalul organizației. Auditorul intern trebuie să-și păstreze permanent caracterul obiectiv al acțiunii sale, aria de decizie sau de control/autoritate trebuie foarte clar definită pentru a nu lăsa loc de interpretări. În caz contrar veți transforma un serviciu menit să fie constructiv în ceva distructiv;
Acordați toleranța zero pentru situații de incompetență profesională, lipsa de responsabilitate ori și mai grav de tentativă de fraudă ori chiar fraudă;
Motivați-vă personalul de audit intern atât profesional cât și financiar astfel încât să aibă un confort maxim pentru a depune o activitate independentă și responsabilă.
Nerealizarea auditul intern cu obiectivitate, responsabilitate și transparență face să existe încă în România companii sau instituții publice care nu funcționează corect. Susțin cu convingere că serviciile de audit intern sau control intern managerial funcționează formal, realizează materiale (rapoarte) în sens cantitativ, dar nu calitativ, nu au substanță, fapt pe care l-am regăsit adesea, și corectat, în experiența personală cu mediul public și privat.
Prin voință, determinare, responsabilitate și o conduită exclusiv profesională pot fi transformate instituțiile și companiile publice, precum și mediul privat, în structuri eficiente, generatoare de plus valoare pentru toate părțile interesate.
Ciprian FARAON este doctorand la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, catedra de management. Deține titlul academic postuniversitar MBA, scoala canadiana, fiind absolvent al programului MBA Romano-Canadian, titlu cu recunoastere internațională. A terminat facultatea de management-marketing din cadrul Universitatii Româno-Amerciane din Bucuresti si a absolvit un master în știinte politice în cadrul SNSPA. Are o experienta de peste 16 ani în managementul și administrarea afacerilor, atât în companii naționale, cât și internationale. Este membru în Consiliul de Administrație al Aeroportului International Sibiu, precum și coordonator al Comitetului de Audit din cadrul Consiliului de Adminsitrație al Aeroportului Internațional Sibiu, Președinte al organizației nonguvernamentale Centrul de Informare și Asistentă în Afaceri INFOBiz. csr@infobiz.eu
Publicitate
