Daniela Arnăutu
Țara noastră folosește avioane militare pentru a se apăra de dronele rusești, numai că acest lucru are costuri foarte mari. Potrivit unei analize făcută de Deutsche Welle și preluată de Radio România, există discuții despre planuri de apărare, dar nu a fost identificată, încă, o soluție pe termen scurt.
De mai multe ori,împotriva dronelor kamikaze de tip Shared, a fost nevoie ca autoritățile române să decidă ridicarea unor avioane de luptă. O astfel de dronă costă între 20.000 – 50.000 de dolari, are o încărcătură explozivă de 50 de kilograme și o rază de acțiune de circa 2500 de kilometri. Însă ridicarea unui avion de luptă costă România circa 30000 de dolari/ora de zbor.
Potrivit rumaniamilitary.ro, nici folosirea rachetelor sol-aer și aer-aer nu ar fi o soluție, deoarece utilizarea lor are costuri mult mai mari: între 120.000 și 800.000 de dolari. Practic, după cum arată cifrele, în atacul cu drone, costă mai mult să te aperi decât să ataci.
Rusia are un avantaj în războiul dronelor
Potrivit Atlantic Council, Moscova, încă de la sfârșitul anului 2024, este în avantaj în războiul dronelor și să nu uităm că în 2025 unitatea rusească de drone Rubicon a condus campania de întrerupere a liniilor ucrainene de aprovizionare. Experții Atlantic Council consideră că acest lucru ar trebui să îi îngrijoreze pe liderii europeni, deaoerec pe măsură ce durata războiului cu Ucraina se prelungește, Rusia va deveni tot mai puternică în materie de drone.
Porturile ucrainene la Dunăre, vizate continuu de drone rusești
Atacurile cu drone rusești asupra porturilor ucrainene la Dunăre, Ismail și Reni, aflate la câțiva kilometri de granița cu România, sunt ținte permanente din 2023 încoace. De asemenea, de cel puțin 15 ori, în ultimii doi ani, dronele rusești au intrat și în spațiul nostrum aerian. În toată această perioadă, însă, apărarea țării nu a avansat prea mult și frontiera estică pare să rămână vulnerabilă. Și în Germania au fost, recent, probleme din pricina dronelor și s-a închis aeroportul din Hanovra, pentru că acestea se apropiaseră prea mult. La începutul lunii decembrie, șeful Biroului poliției federale germane, Holger Münch, a declarat că peste 1.000 de zboruri de drone suspecte au fost consemnate în Germania în acest an, iar Rusia este principala suspectă.
Zidul comun împotriva dronelor, o soluție?
Apărarea europeană împotriva dronelor e tot mai dificilă. În octombrie 2025, Comisia Europeană a propus un zid comun împotriva dronelor, care să devină activ până în 2027, dar marile puteri euroepen ezită. Germania, Franța, Italia, state cu industrii de apărare dezvoltate, preferă colaborări în coaliții mici pentru dezvoltarea proiectelor militare, sugerând că fiecare e pe cont propriu din acest punct de vedere.
România va testa MEROPS
În timp ce Polonia a anunțat că se pregătește să construiască un zid anti-drone la granița cu Rusia și Belarus, ce va fi gata în doi ani și va costa peste două miliarde de dolari. Belgia a arătat înainte de Crăciun un sistem de apărare antiaeriană (PIORUN) format dintr-o țeavă lungă cu lansare de pe umăr proiectată pentru a neutraliza de la sol drone mari, elicoptere și aeronave care zboară cu viteză mică. În acest fel, militarii belgieni speră să prevină închiderea aeroporturilor și să poată doborî dronele care îi amenință, având în vedere că în ultimele luni, drone rusești au survolat o central nucleară din baze militare.
În acest context, România va testa sistemul Merops, produs de americani, care poate detecta cu precizie dronele inamice, poate transmite informații despre ele și le poate doborî, iar costurile sunt mici. Un interceptor de acest fel costă 14.000 de dolari.
Nu a fost stabilit clar de când vom folosi MEROPS, deși la Marea Neagră ne confruntăm frecvent cu drone rusești și ucrainene.
Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI
