Peste 155.000 de firme românești sunt în dificultate la începutul anului 2025, un record negativ recent. Economia românească a crescut cu doar 0,9% în 2024, fiind afectată în principal în comerț, construcții și alte domenii. Firmele „zombie”, afectate de creșterea taxelor, contribuie semnificativ la riscul economic din 2025. Lipsa investițiilor și creșterea datoriilor au un efect efect de domino economic. Ce spune economistul sibian Mircea Bunaciu?
Context global îngrijorător
Chiar dacă nu există un conflict deschis între politicieni și economiști, dizarmonia dintre aceștia factori afectează nu doar mediul economic, ci și viața de zi cu zi a oamenilor prin relocarea resurselor alocate activităților reevaluate din considerente politice. Este evident că există o lipsă de comunicare și din punctul de vedere al poziției publice pe care și-o asumă clasa politică este o abordare insuficient fundamentată economic, precipitată și fără sustenabilitate. Și aici ne putem referi la decizia UE de a aloca 800 miliarde euro pentru înarmare, o decizie economică, dar asumată și impusă politic, în consens cu dictonul «politica conduce».
Se preconizează că anul 2025 ne pregătește schimbări majore la nivel mondial și este periculos și imatur să nu luăm în calcul impactul acestor modificări atât la nivel național, cât și la nivel de entitate. Din perspectiva unei crize economice majore, toți actorii au de suferit, de la stat, bănci, entități publice și private, agenți economici, până la populația din țară, dar și din diaspora.
Acum 5 ani, Banca Mondială anunța cel mai mare colaps economic din ultimii 150 de ani, ca urmare a crizei provocate de pandemia de coronavirus și estima că se va înregistra un șoc rapid și masiv care va provocat cea mai largă prăbușire a economiei globale din 1987 încoace, cu un impact care va împinge 70, până la 100 de milioane de oameni în sărăcie extremă.
Astăzi The Economist titrează: „Ordinea internațională liberală se află în pragul colapsului. Prăbușirea economiei globale ar fi bruscă și ireversibilă și face referire la actuala stare mondială de dezintegrare a ordinii vechi în ce privește economia, finanțele și comerțul și la nerespectarea regulilor economice odată cu aplicarea și creșterea numărului de sancțiuni economice internaționale și creșterea riscului ca instituțiile fondate pentru a asigura buna funcționare a vechiului sistem să fie desființate sau să își piardă rapid credibilitatea”.
Va avea loc o prăbușire economică globală în 2025? Va face față provocărilor România în contextul în care azi ne confruntăm cu turbulențe politice majore? Sunt pregătiți agenții economici să se adapteze la noile realități? Ani de zile populația a fost susținută economic de ajutoarele primite de la membrii familiilor din diaspora. Va mai fi posibil aceasta în 2025? Statul este pregătit să susțină mediul de afaceri din România? Sunt întrebări care așteaptă răspuns.
Firmele românești, tot mai aproape de colaps economic
Peste 155.000 de firme din România se aflau în dificultate la începutul anului 2025, marcând un record negativ al ultimilor cinci ani. Economia a înregistrat o creștere slabă, de doar 0,9% în 2024, iar efectele inflației, creșterea taxelor și scăderea vânzărilor au accentuat problemele mediului de afaceri. Potrivit analizei Sierra Quadrant, numărul firmelor radiate, dizolvate sau în insolvență a crescut dramatic, depășind chiar nivelul din 2020, anul pandemiei.
Fără măsuri de redresare, specialiștii avertizează că economia românească riscă să se confrunte cu un efect de domino care va afecta întregul ecosistem de business. Cifrele arată o creștere accelerată a numărului de firme care dispar de pe piață.
În 2024, au fost dizolvate 46.205 firme, de peste zece ori mai multe decât în 2008, la precedenta criză economică. Doar în decembrie 2024, au fost înregistrate 8.603 radieri de firme, cele mai multe în București (1.186) și în județele Cluj (553), Timiș (392), Argeș (359), Iași (330) și Prahova (321).
Radierile au crescut cu 16,5%, iar numărul firmelor care și-au suspendat activitatea a fost mai mare cu 14,5% față de anul anterior.
Un număr de 6.327 firme au fost radiate la nivel naţional, în ianuarie 2025, cu 31,61% mai puţine comparativ cu perioada similară din 2024, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti, respectiv 1.067 (-22,46% faţă de prima lună din 2024) şi în judeţele Iaşi (318, -1,27%), Timiş (286, -8,92%), Cluj (275, -41,36%), Bihor (234, -13,65%) şi Prahova (221, -21,91%), potrivit Agerpres.
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (31, -52,31% faţă de ianuarie 2024), Giurgiu (43, -43,42%), Călăraşi (45, -33,82%), Mehedinţi (45, -40%) şi Covasna (46, – 40,26%).
Creşteri ale numărului de radieri s-au înregistrat doar în judeţele Neamţ (+1,63%) şi Iaşi (+1,27%), în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în Dâmboviţa (-76,27%), Galaţi (- 61,88%), Ialomiţa (-52,31%) şi Giurgiu (-51,08%).
Peste 1500 firme suspendate în Sibiu
În 2024, în județul Sibiu au fost radiate 1.549 de firme, cu 5,7% mai multe decât în anul 2023 (1.465), arată datele ONRC. Astfel, județul nostru s-a poziționat în topul județelor cu cele mai multe firme suspendate în decembrie, cu un total de 75 suspendări.
Cele mai afectate domenii sunt: comerțul, serviciile profesionale, transporturile și construcțiile, unde firmele se confruntă cu o scădere drastică a vânzărilor și o lipsă acută de finanțare.
Fenomenul este amplificat de blocajul financiar, multe firme acumulând datorii imposibil de acoperit. Multe companii au pariat greșit pe o revenire rapidă a economiei după pandemie, s-au împrumutat excesiv și acum nu mai pot face față costurilor operaționale.
În acest context, există un risc ridicat de prăbușire în lanț a firmelor, sunt de părere specialiștii. Multe companii funcționează aparent normal, dar ascund datorii mari și lipsă de capital propriu. În cazul în care o firmă intră în incapacitate de plată, întregul lanț economic în care este implicată riscă să fie afectat, generând un efect de domino.
Perspective sumbre pentru 2025
Aceeași analiză estimează că numărul firmelor aflate în dificultate va continua să crească, depășind 170.000 până la finalul anului.
Principalele cauze sunt: creșterea taxelor, inflația ridicată și scăderea consumului.
Mai mult de un sfert dintre firmele care vor dispărea sunt companii care supraviețuiesc doar prin rostogolirea datoriilor.
În aceste condiții, doar firmele care își vor adapta strategiile financiare și vor reuși să își optimizeze costurile vor putea rezista. Potrivit analizei, anul 2025 va fi un an decisiv pentru multe companii, iar expertiza în gestionarea riscurilor economice va face diferența între succes și eșec.
Ce cred economiștii sibieni
L-am rugat pe consultantul financiar, economistul Mircea Bunaciu, să ne spună cum vede el lucrurile în ceea ce privește colapsul firmelor românești.
„Din păcate situația prezentată vizează cu preponderență antreprenorialul românesc și îndeosebi microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii, adică acei agenți economici cu vizibilitate în comunitățile locale și contribuitoare la veniturile bugetelor locale, efectul fiind negativ și în ce privește asigurarea resurselor bugetarea pentru unitățile administrativ teritoriale.
Cauzele sunt multiple și diferite, dar pentru antreprenorii mici și mijlocii anul 2025 este un an crucial, în care adaptare la noile cerințe birocratice și barierele impuse de noile reglementări europene descurajează antreprenorii să continue activitatea. Impactul noilor reglementări legislative putea fi evaluat și estimat, dar din păcate la nivel național și chiar regional nu s-au identificat și programe suport pentru a atenua efectul negativ asupra economiei și o posibilă reconversie a antreprenorilor care au decis întreruperea activității.
De departe principala cauză și probabil va rămâne și principalul risc viitor care stă la baza fundamentării deciziilor economice, financiare și antreprenoriale, este și va rămâne insațiabilitatea legislativă, nearmonizarea reglementărilor noi cu cele existente, neclaritățile din actele normative și emiterea cu întârziere a normelor de aplicare asociată cu promovarea și informarea insuficientă.
Digitalizarea a fost un factor semnificativ care a afectat mediul economic. Constrângerile fiind date de obligația înscrierii în SPV, obținerea de semnături electronice de către antreprenori, utilizarea aplicațiilor electronice, a tehnicii specifice și competențele necesare pentru transmiterea informațiilor fiscale, iar obligația depunerii Declarației informative D 406 (SAF-T) începând cu data de 1 ianuarie 2025, iar sancțiunile reglementate pentru firmele care nu depun declarația D406 (SAF-T) la termen de amenzi între 1.000 – 5.000 lei, iar cele care depun declarația cu erori sau riscă amenzi de câte 500 – 1.500 lei, demotivează antreprenorii mici și mijlocii.
Perspectiva unor conflicte statale, incertitudinile fiscale, birocrația exagerată și subiectivismul sancțiunilor aplicate disproporțional cu natura abaterilor și nivelul de suportabilitate al antreprenorului, plecând de la o imposibilitate reală de identificare, evaluare și gestionare a riscurilor specifice și lipsa de protecție de către stat a acestora, au avut ca efect decizia de întrerupere a activității, ceea ce a dus la estimarea că impactul major va fi atins până la finele semestrului I din anul 2025.
Reglementările internaționale pentru evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, iar la nivelul Consiliului Europei – prin MONEYVAL, cu aplicate la nivel național prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea si combaterea spălării banilor si finanțării terorismului obligă agenții economici să devină avertizori de integritate și să preia atribuții ale unor instituții publice. Necunoașterea și neaplicare acestor reglementări îi expun pe aceștia unor riscuri de sancționare, deoarece această lege prevede nu mai putin de 56 de contravenții și 3 infracțiuni care se pot aplica nu numai societatilor comerciale, dar și experților contabili și contabililor autorizati, consultanților fiscali, agenților imobiliari, persoanelor care exercită profesii juridice liberale etc. Practic, aceste reglementări vizează intreg mediul de afaceri și, din păcate, antreprenorii nu sunt familiarizați cu termeni și expresii specifice.
În concluzie, problema crizei economice este una globală, iar responsabilitatea cu privire la gestionarea acesteia revine preponderent clasei politice, care în această situație trebuie să dea dovadă în primul rând de o cunoaștere a realității economice și a nevoilor societății, lucru ce nu se va putea realiza fără o comunicare eficientă, pe înțelesul tuturor și plecând de la o relație de bună credință reciprocă între stat și contribuabili”.
