Mii de sibieni cu credite în franci elvețieni, în incapacitatea de a-și mai plăti ratele la bănci

Sibienii care au contractat credite în franci elvețieni sunt afectați de creșterea bruscă a ratelor, după ce cursul valutar pentru această monedă a explodat, depășind valoarea euro. Mulți dintre aceștia au recurs la aceste împrumuturi în perioada 2007-2008 și susțin că ratele actuale sunt mai mult decât duble față de momentul în care au luat creditele. Majoritatea au deschis procese împotriva băncilor, uitându-se totodată cu speranță către statul român, spre a le limita prețul francului la o sumă fixă pentru toată perioada de rambursare a creditului.

Poveștile sibienilor care se confruntă cu această problemă seamănă, toate având drept numitor comun faptul că au luat credite în franci elvețieni pentru că sumele în lei sau în euro care li s-ar fi acordat, în funcție de venitul pe care îl aveau la acea vreme, erau mult mai mici decât ar fi avut nevoie ca să își cumpere locuințe.
„În 2007 ne-am săturat să locuim cu părinții într-un apartament cu 2 camere, confort 3. Cu banii strânși de la nuntă, folosiți ca avans, am început să ne interesăm de un credit la bancă. Eu și soțul am luat toate băncile la purecat și am început să strângem oferte de credite. După vreo 2 luni de căutări și consilieri, am găsit o singură ofertă la care ne încadram, pentru un credit de 86.000 CHF. Nu am putut sa luăm credit în lei sau euro deoarece, cu salarii cumulate de 2300 de lei nu ne încadram în suma dorită de noi – la acest salariu ne dădeau maxim 20.000 de euro, la o dobândă de 8.9%. Zis și făcut, ni s-a aprobat creditul, iar prima „țeapă” a fost faptul că nouă nu ne-au dat francii în mână, ci echivalentul în lei al acestora. La schimbul în euro am pierdut din start vreo 2.000 euro, cu tot cu negociere la schimb. Am început plata ratelor (în primele 6 luni am plătit doar dobânda). Până prin 2009 totul a fost bine, dar de atunci a început calvarul. În 2008 aveam rata 840 de lei, iar de la sfârșitul lui 2009 am avut prima creștere – aproape 1400 de lei, iar ieri am plătit 1.900 de lei. Acest lucru în contexul în care salariile au rămas la fel, a apărut copilul, toate prețurile au crescut, în momentul de față este foarte dificil să facem față acestei creșteri. Suntem bugetari amândoi, avem si joburi part time etc., iar copilului îi oferim minimum de „investiție” din ce vrem noi să-i oferim. Rezolvarea o vedem prin implicarea BNR si a statului în această problemă. Atunci când a venit criza în România, statul s-a împrumutat la FMI pentru a ajuta băncile, deci noi toți am plătit acest preț. Acum, băncile și BNR ce fac pentru populatie?!? Noi sperăm într-o limitare a prețului francului la o sumă medie fixă pe toată perioada creditului, care să aibă o fluctuație de +-20%”, povestește Melita P.
Într-o situație similară este o altă familie din Sibiu, cu doi copii în întreținere. Rata lunară pe care trebuie să o plătească este de 1.600 de lei, în condițiile în care venitul întregii familii se ridică la 2.300 de lei.
„În anul 2008 am făcut un credit de 78 de mii de franci elvețieni, echivalentul a 45 de mii de euro. A fost un credit de nevoi personale cu ipotecă, pentru a ne cumpăra o casă. Aveam atunci un venit lunar care ne permitea rata de 1.100 de lei. În 2009 sau când a început să crească francul elvețian rata a ajuns la 1600 de lei. Banca atunci ne-a oferit ca soluție amânarea și am ajus să plătim cam jumătate din credit. Aveam doi copii în creștere. În 2010 rata noastră a ajuns la 2.000 de lei. Nu am mai făcut față și am început să avem rate restante. Eram pe punctul de a fi executați silit. După jumătate de an am mutat ipoteca pe alt imobil și am reuși să rambursăm 28 de mii de euro, iar rata a scăzut din nou la 1.100 de lei. Acum, când francul a crescut din nou, rata noastră a ajuns la 1.600 de lei, în condițiile în care avem doi copii în intreținere, iar venitul nostru lunar este de 2300 de lei. Nu știu ce vom face, probabil ce face toată lumea. O să dăm banca în judecată pentru dobânzi și să mai scoatem ceva bani de acolo. Varianta insolvenței nu mi se pare rezonabilă. Așa am pierde tot,” ne-a mărturisit P.M., 33 de ani.
Și Cosmin a ajuns ca din 2007 până în prezent să plătească o rată dublă față de momentul contractării creditului.
„În decembrie 2007 am făcut un credit de 77 500 de franci elvețieni – iar rata inițială era de aproape 950 de lei pe lună, iar până luna trecută plăteam aproximativ 1600 lei lunar. După creșterea bruscă a cursului am ajuns la aproape 1900 în prezent.
În momentul de față voi cere de la bancă normele interne aprobate de BNR prin care permitea băncii să vândă acest produs, după care voi merge cu ele la un avocat spre a analiza posibilitatea deschiderii unui proces. Sper să facă și autoritățile ceva în acest sens – o înghețare a cursului ( la valoarea pe care o avea francul elvețian la momentul semnării contractului + 20%) ar fi cea mai bună variantă, pentru că oricum banca nu ar avea nimic de pierdut dacă cursul francului ar rămâne la aceeași valoare ca și în 2007”, spune Cosmin M., 34 de ani.
O altă sibiancă a trăit însă un adevărat calvar în ultimii ani, când, din cauză că rata lunară ajunsese să depășească 3.000 de lei a fost în pericol să fie executată silit de bancă, timp de aproape 2 ani casa fiindu-i scoasă la licitație de către un executor.
„Am contractat in 2007 un credit in valoare de 105.000 CHF pentru care plăteam inițial o rată de 1800 lei/lună la un curs de 1,9/CHF, iar în anul 2011, când francul a atins pragul de 3,8 lei, am ajuns să plătim aproape 3600 lei/luna. Situația noastră este mai delicată, deoarece ne-am dus la bancă și am solicitat o restructurare a creditului…am plătit pe o perioadă de 6 luni câte 1500 lei/lună, perioadă în care banca ne-a declarat creditul scadent.
Am ajuns în executare silita si din decembrie 2012 până în septembrie 2014, din 2 în 2 luni apartamentul nostru a fost scos la licitație de către un executor.Am avut 4 procese cu banca, pe care le-am câștigat. Primul proces a fost un proces colectiv început printr-un avocat de la Bucuresti, în anul 2010.În 2012 am câștigat în prima instanță, dar apoi banca a făcut recurs și am ajuns la Tribunal, am câstigat și acolo, iar banca a contestat din nou hotărârea…acum ne judecăm la Înalta Curte de Casație și Justiție.Trebuie să ne primim înapoi un comision de risc, care a reprezentat 33.3% din rata pe care o plăteam noi lunar și să înlăture din contract celelalte clauze abuzive. Apoi, la SIbiu am mai avut 2 procese, unul pe încuviințarea executării silite (proces pentru care justiția română nu te anunță -am aflat consultând portalul just.ro) și cel de-al doilea: contestație la executare, pe care l-am câștigat, s-a oprit executarea silită și ne-a fost ridicată poprirea de pe conturi. Dar, între timp, banca ne-a vândut „creditul neperformant” unei companii de recuperare debite.În acest moment, banca refuză să ne returneze toate sumele încasate pe popriri și contravaloarea comisionului de riks, motivând că noi nu mai avem o relație contractuală cu ei. Acum stau în casa mea, nu am poprire pe cont…și nu plătesc rate. Zilele acestea demarăm un alt proces, prin care încercăm să le anulăm vânzarea creditului nostru, întoarcerea creditului în portofoliul băncii și reluarea plății creditului”, povestește și A.M.M.
Deocamdată însă, Banca Națională a României consideră că nu există o soluție colectivă legală care să se aplice în acest moment pentru cei care au contractat credite în franci elvețieni, însă e datoria băncilor să găsească soluții pentru clienții săi.
“Situația provocată de creșterea în valoare a francului elvețian nu are o soluție colectivă corectă și legală și nu poate duce la implicarea BNR. Considerăm că este datoria băncilor să găsească soluțiile cele mai bune pentru clienții pe care i-au creditat. Situațiile de credit sunt complet diferite, sunt unele cu adevărat grele, altele nu au probleme de plată, de aceea o soluție administrativă colectivă nu e oportună. În schimb, băncile comerciale trebuie să aibă toată deschiderea pentru a găsi soluțiile de echilibru într-o situație complicată și sper ca și clienții să aibă disponibilitatea pentru negocieri. De asemenea, să nu respingă oportunitatea de a-și reduce pe doi ani cuantumul ratelor începând din martie, odată ce ministerul de finanțe va veni cu modificările la ordonanța 46/2014”, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Sibiu 100%.
Potrivit Băncii Naționale a României, numărul total al românilor care au contractat credite în franci elvețieni depășește 150 000 de persoane.