Remus Furtună se află la conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă încă din anul 2017, însă, funcția de inspector șef o deține de la începutul acestui an. Pentru că în ultimii ani Sibiul a cunoscut o creștere economică uimitoare, iar lucrurile pe piața muncii au evoluat ne-am dorit să aflăm noutățile de la cel care conduce o instituție de inspecție și de control atât în domeniul relațiilor de muncă cât și al securității și sănătății în muncă. Aflați din interviul de mai jos care sunt principalele probleme cu care se confruntă angajații, care sunt provocările firmelor, cât de important este să apelezi la ITM atunci când îți sunt încălcate drepturile și cum poți face asta.
De cât timp vă aflați, cu „acte în regulă”, ca să spunem așa, la conducerea Inspectoriatului Teritorial de Muncă?
Funcția de inspector șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu o dețin din data de 19 februarie 2019, însă exercit această funcție, în condițiile legii, din octombrie 2017. Conduc o instituție care își exercită autoritatea de inspecție și control pe două domenii de activitate: relații de muncă și securitate și sănătate în muncă. Activitățile celor două domenii se intersectează în special în situații precum sesizările petiționarilor și în campaniile de control, astfel încât se impune o bună cooperare și coordonare a întregului colectiv.
Care sunt marile provocări?
Să vă spun sincer, schimbările legislative frecvente reprezintă o provocare permanentă pentru cei care trebuie să verifice respectarea prevederilor legale. O bună cunoaștere și interpretare a legislației presupune consultare, documentare și informare permanentă, cu privire la tot ceea ce este nou în materie.
Trăim într-o lume a progresului tehnologic continuu, iar inspectorii de muncă care controlează diverse domenii de activitate sunt puși în situația de a recunoaște riscuri emergente care au apărut de puțin timp la locurile de muncă și asupra cărora trebuie să stabilească măsuri în raport cu prevederile legale. Și în acest caz este nevoie de o documentare temeinică permanentă și de cunoașterea îndeaproape a metodelor de lucru.
În acest sens se consideră că este absolut necesară o intensificare a procesului de cunoaștere și documentare față de noutățile apărute în domeniul nostru de competență, activitate care trebuie solicitată fiecărui inspector de muncă. Învățarea continuă, updatarea, cum ar spune tinerii, asta este o adevărată provocare.
Ce s-a schimbat pe piața muncii în ultimii 20, 30 de ani?
Ce s-a schimbat? Relațiile de muncă s-au modificat în ultimul timp, cunoscând o flexibilizare considerabilă prin statuarea contractelor de muncă part-time, prin apariția formei de muncă zilieră, contractele de muncă temporară, telemuncă, internshipul, ucenicia.
Activitățile desfășurate fără forme legale (muncă la negru) sau combinate, forme legale cu nelegale (munca la gri), sunt mereu în atenția noastră. Ne dorim să reducem aceste fenomene.
Din punct de vedere al instituției pe care o conduceți, Sibiul are ceva specific față de restul țării?
Știm cu toții că în ultimii ani, Sibiul a cunoscut o puternică dezvoltare socio-economică, generată de noile întreprinderi apărute pe harta economică a județului. Acest fapt a dus în mod iminent la o creștere a contractelor individuale de muncă, precum și a persoanelor angajate, așa cum se poate observa din Fig. 1.
Creșterile importante de personal angajat precum și diversificarea formelor de materializare a raportului angajat – angajator, au atras însă după sine și o mai mare complexitate a problematicii din domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă.
Urmărim ca, pe lângă activitatea de control, pe care o desfășurăm în mod curent, să venim în întâmpinarea angajaților și angajatorilor prin organizarea de întâlniri periodice în care transmitem diferite informații de interes public și răspundem direct unor întrebări sau nelămuriri pe care le formulează participanții.
Și dacă veni vorba, care sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă angajații din Sibiu?
Ca să vă răspund la acestă întrebare vă dau statisticile pe anul 2018. Ele sunt grăitoare.
La nivelul instituției s-au înregistrat anul trecut 671 de sesizări, din care 597 în domeniul relaţiilor de muncă, 22 în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și 52 atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât și în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
În ultimii 6 ani sesizările din domeniul relațiilor de muncă au reprezentat o medie de 48 sesizări/lună, fiind soluţionate prin efectuarea de controale la angajatorii reclamați. Cele mai multe petiții au vizat angajatori din domeniul transporturilor, construcțiilor și al activităților de pază și protecție.
Principalele aspecte sesizate sunt cele legate de neplata drepturilor salariale şi a altor indemnizaţii și se regăsesc în 407 petiții, reprezentând 65,8% din numărul total de petiţii înregistrate în cursul anului 2018.
Ce trebuie să știe și ce trebuie să facă un angajat atunci când are probleme cu angajatorul. Cum și de unde ar putea să-și afle toate drepturile?
Angajații din județul nostru trebuie să știe că instituția care se ocupă cu verificarea modului în care se respectă prevederile legale în domeniul relațiilor de muncă și al securității și sănătății în muncă, este Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu.
În situația în care un angajat a epuizat toate formele de comunicare și informare a angajatorului cu privire la anumite nemulțumiri legate de relațiile de muncă sau securitatea și sănătatea în muncă, fără a primi un răspuns satisfăcător din partea acestuia, dacă consideră în continuare că i-au fost încălcate drepturile în ceea ce privește legislația muncii, acesta poate sesiza ITM Sibiu cu privire la aceste aspecte. Angajatul respectiv va primi întotdeauna un răspuns din partea instituției noastre, în care se va menționa confirmarea sau infirmarea problemei sesizate.
Pentru a cunoaște drepturile de care beneficiază, în virtutea prevederilor legale din domeniul muncii, angajații au la dispoziție o serie de surse de informare, printre care și facilitățile pe care ITM Sibiu le pune la dispoziția angajaților și angajatorilor prin intermediul site-ului instituției și prin întâlnirile directe organizate cu reprezentanții angajaților, angajatori, organizații patronale și sindicale.
Dar firmele? Sunt protejate la rândul lor?
Așa cum este bine cunoscut, fiecare întreprindere își prefigurează o anumită politică în ceea ce privește modul de recrutare și de fidelizare a personalului. Se poate observa, în activitatea de angajare din județul Sibiu, un ritm destul de susținut în ceea ce privește angajările și încetările contractelor individuale de muncă.
Procesul de angajare și încetare a contractelor individuale de muncă are un ritm destul de susținut în județul Sibiu, fapt ce relevă o caracteristică specifică zonelor cu o mare dinamică economică, respectiv creșterea mobilității forței de muncă.
Ce tip de piață a muncii are România? Una care protejează angajatorul sau angajatul?
Așa cum este concepută legislația în domeniul muncii din România, pot să vă spun faptul că, atât angajații cât și angajatorii au fiecare dintre ei obligații și drepturi care să asigure un raport de muncă corespunzător pentru ambele părți.
Fiind membrii ai Uniunii Europene, era firesc ca și piața muncii din România să aplice regulile muncii valabile pe tot cuprinsul Europei. Desigur că această apartenență creează multiple avantaje în planul angajării în muncă dând posibilități angajatorilor de a-și recruta forță de muncă în funcție de necesități, nu numai din România, dar din întreg spațiul european, existând de asemenea posibilitatea ca, pe baza prevederilor legale să poată beneficia de forță de muncă provenită și din afara spațiului UE.
Beneficiile apartenenței la UE se răsfrâng și asupra lucrătorilor, prin posibilitatea acestora de e angaja un raport de muncă în oricare din țările Uniunii Europene care are nevoie de forță de muncă.
Putem concluziona că prevederile legale în domeniul muncii, din România sunt echilibrate atunci când ne referim la relația între angajat și angajator. Legea oferă cadrul potrivit pentru ca cele două părți să-și stabilească, prin acordul părților, în cadrul contractelor colective de muncă sau a acordurilor colective, un raport de muncă corect.
Aspectele sesizate în petițiile ITM
- Neplata drepturilor salariale sau plata incompletă a acestora;
- Neplata indemnizaţiei pentru concediu medical, prenatal, postnatal;
- Neplata sporuri prevăzute în CIM (ore suplimentare, ore de noapte);
- Neplata plăți compensatorii;
- Neplata indemnizaţiei pentru concediul de odihnă sau plata incompletă a acestora;
- Nerestituirea garanţiilor;
- Neacordarea tichetelor de masă;
- Calcul incorect al drepturilor salariale sau rețineri nejustificate din salariu.
Alte aspecte legate de raporturile de muncă:
- Neîntocmire contracte individuale de muncă;
- Neeliberare carnete de muncă sau copie;
- Neeliberare adeverinţe;
- Nerespectare repaus săptămânal;
- Nerespectarea timpului de lucru;
- Nemulţumire faţă de răspunsul ITM la sesizarea anterioară;
- Reglementare raporturi de muncă;
- Muncă fără forme legale;
- Desfacere abuzivă a contractului individual de muncă.
