România are un potențial uriaș în agricultură, dar consumă produse de import. Chiar dacă o bună parte din populație este încă localizată în mediul rural, agricultura contribuie la Produsul Intern Brut al României cu mai puțin de 4%, sub media europeană. Din acest motiv, cursul de schimb leu – euro este influențat direct de mâncarea pe care o cumpărăm din magazine: cu cât alegem mai multă carne de import, cu atât leul își pierde din putere. Acestea sunt explicațiile lui Ionuț Dumitru, fostul președinte al Consiliului Fiscal, în prezent economist șef al unei bănci comerciale, care spune clar că „România dispune de resurse foarte mari în agricultură”.
„Suntem o țară cu potențial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă, după Franța, Spania, Germania și Polonia. Deci din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european”, susține Ionuț Dumitru, într-un interviu pentru Hotnews.ro.
„Populația ocupată în agricultură e cam 21,8% din total, însă valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 3,8% din PIB. la sută. E foarte mult. Media europeană este de 4,6%”, mai explică Dumitru.
Unul dintre motive este faptul că mare parte din populația rurală practică așa numita agricultură de subzistență, adică doar pentru consumul propriu. De obicei, asta se face cu resurse reduse, fără eficiență și fără productivitate.
„Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare” , în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență. Față de celelalte state europene avem o auto-ocupare în agricultură multe mai mare”, spune fostul președinte al Consiliului Fiscal al României.
Motivul este simplu: dimensiunea medie a fermelor românești este 3,7 hectare, o suprafață pe care nu se poate face agricultură performantă. În Bulgaria, cu care ne tot comparăm și care, de obicei, este sub noi la multe capitole, ne întrece la agricultură, pentru că are ferme cu o medie a suprafeței de 22 de hectare. Cehia, o țară fostă comunistă, dar care astăzi se „bate” cu marile state dezvoltate din vest, are ferme de 130 de hectare, în medie. Efectul este lipsa de productivitate: 86% din ferme consumă jumătate din ce consumă.
Și în privința zootehniei sunt probleme majore. Suntem pe ultimul loc la număr de animale pe fermă, și la cel de animale pe hectar.
Un punct în favoarea noastră este producția de cereale, la care România stă bine, cu circa 10% din producția Europei. Mai puțin bine stăm la altele, după cum spune Ionuț Dumitru, care are cifrele în ansamblul lor, așa cum se văd în balanța comericală a României.
Producem cam 5,8% din producția Europei, la cartofi, în timp ce sfeclă de zahăr nu mai producem aproape de loc, producem cam 4,2% din legume, 4,5% din producția europeană de mere, (Polonia produce 29% din producția UE de mere). Pe zona de zootehnie, un deficit foarte mare este la vită (producem 0,6% din totalul Europei), chiar și la porc (1,5 %), la pui (3,4%), sau la lapte (2,6%). Problema este că România are nevoie de mult mai mult decât produce, iar diferența de la consum se regăsește în importuri.
Ionuț Dumitru explică în limbaj de economist: „Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte și produse lactate”.
