Turismul sibian aduce tot mai mulţi străini, dar numai în sejururi foarte scurte

Industria turistică a cunoscut o evoluţie remarcabilă în ultimii ani, judeţul Sibiu ajungând să se poziţioneze în Top 3, după multe criterii. Există însă şi o faţă ascunsă a statisticilor care arată că în Sibiu turismul are nevoie de susţinere.
Ultimele statistici referitoare la numărul turiştilor străini care au sosit în România arată că judeţul Sibiu a ajuns să devanseze judeţe cu tradiţie, precum Constanţa sau Prahova. Anul trecut, s-au înregistrat oficial 110.540 sosiri ale turiştilor străini în Sibiu. Concret, asta înseamnă că aceşti turişti au ales să se cazeze în Sibiu. Cifrele poziţionează judeţul pe locul al treilea, după Bucureşti şi Braşov. Anul acesta, lucrurile au stat la fel de încurajator: în primele nouă luni, a fost depăşit deja volumul de anul trecut, cu 116.000 turişti străini, o creştere de 22%. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre un trend crescător. Dar dacă detaliem informaţiile, lucrurile arată puţin diferit.
2007, un impuls major
Industria turistică din Sibiu a crescut sistematic, de la celebrul an 2007. Efectele anului în care Sibiu a fost Capitală Culturală Europeană nu s-au aşezat pe un teren viran. Sibiul era deja un judeţ turistic, cu renumita Mărginime a Sibiului, cu Transfăgărăşan, Bâlea Lac și Păltiniş. Oraşul Sibiu era cunoscut, de asemenea, pentru centrul istoric, destul de bine conservat, pentru Muzeul Bruckental, pentru Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului. Odată cu 2007, toate cifrele statistice legate de turism au început să prindă viteză. Câştigul a fost mare, mai ales la capitolul străini, turişti aflaţi în căutarea de locuri cu tradiţii, parfum medieval şi atmosferă boemă. Dacă nu cu mulţi ani în urmă, judeţul Mureş reuşea să atragă mai mulţi turişti străini, datorită cetăţii Sighişoara, Sibiul a reuşit să atragă mai mulţi străini an de an şi să se apropie de numărul de turişti din Braşov.
Din punct de vedere tehnic, creşterea turismului a început cu infrastructura de cazare, care a răspuns cererii tot mai mari. Dacă studiem cifrele statistice referitoare la turismul din Sibiu, observăm că, în ultimii 10 ani, s-a dublat numărul de locuri de cazare din judeţ, până la aproximativ 10.000 de paturi. A crescut atât de mult acest număr, încât raportul de paturi la 100 de locuitori (un indicator important) a ajuns pe locul 7 în România. Dar asta înseamnă că nu este nici în top 3, nici în top 5. Altfel spus, Sibiu are o densitate de paturi mai mare decât cea din judeţe cu o industrie turistică renumită, precum Prahova sau Maramureş, dar are mai puţine paturi raportat la populaţie decât au cei din Vâlcea, Caraş Severin, Harghita şi Covasna, judeţe care nu au obiective turistice semnificative şi nu au fost capitale culturale.
Dacă trecem mai departe şi analizăm turiştii sosiţi, nici aici lucrurile nu sunt spectaculoase.
În primul rând, numărul total al turiştilor din Sibiu (români plus străini) plasează judeţul pe locul al șaselea, după Bucureşti, Constanţa, Braşov, Mureş şi Prahova. Anul acesta au sosit în judeţ puţin peste 380.000 de turişti, iar creşterea faţă de anul trecut nu va fi foarte mare. Logic, diferenţa dintre cele două clasamente este generată de sosirile de turişti români, care nu mai cresc, deocamdată. Ba, dimpotrivă, scad. În 2016, în cele mai importante luni de turism din an, iulie şi august, au sosit mai puţini turişti români decât în lunile similare din 2015.
Dacă ne uităm la graficul privind evoluţia sosirilor în cele mai mari 5 judeţe din punct de vedere al turismului  (fără Bucureşti – Ilfov), observăm că Sibiu (locul 5) are o creştere lentă în ultimii 9 ani (după 2007) în comparaţie cu alte judeţe. Mureş, care are în centrul său Sighişoara, reuşeşte să atragă mai mulţi turişti în continuare (după ce în 2012 a depăşit pentru prima dată Sibiul), Valea Prahovei generează un volum în creştere pentru Prahova, în timp ce Braşov a decolat pur şi simplu, graţie modernizării pârtiilor de la Poiana Braşov. În acest timp, Sibiul începe să tempereze creşterea. Practic, numărul de turişti din 2007 a fost atins din nou abia în 2013, după o perioadă bună de scădere.
Străinii, în creştere, dar cu nopţi puţine
În al doilea rând, sosirile străinilor au efect în economia locală în funcţie de cheltuielile pe care aceştia le fac. Mai întâi, avem un indicator care poate oferi, într-o oarecare măsură, potenţialul de creştere: numărul de turişti străini la 100 de locuitori. Este o valoare foarte mare, chiar şi comparată cu Bucureşti (jumătate din indicele Capitalei). Este chiar mai mare decât ceea ce poate Braşovul, judeţul cu un turism intens pe tot parcursul anului. Dar acest indicator este absolut irelevant dacă îl corelăm cu alte date statistice. Şi ne referim aici la intensitatea turistică, un indicator specific care reflectă impactul economic despre care vorbeam mai sus: numărul de nopţi petrecute de un turist. În 2015 au sosit în Sibiu 110.540 turişti străini. Aceştia au petrecut în total 192.668 nopţi în spaţiile de cazare. Adică nici măcar două nopţi, în medie, de turist. O medie de 1,7 care plasează Sibiul pe locul 33 în România.
Nu este lipsit de importanţă nici faptul că străinii care vin în Sibiu se cazează preponderent la hoteluri, un comportament specific turismului scurt, de tip „City Break”. În 2015, aproximativ 80% din străinii sosiţi în Sibiu au fost cazaţi la hotel şi implicit, numai 20% au stat în pensiuni, moteluri, cabane etc., acolo unde, de obicei, numărul de nopţi de cazare este mai mare. Pentru comparaţie, turiştii români care au înnoptat în judeţ au ales într-un procent de circa 60% hotelurile.
Concluzii
O simplă analiză poate scoate la iveală faptul că sosirile străinilor cresc pe fondul unei expuneri tot mai mari, în media, pe site-urile de turism şi, implicit, în ofertele agenţiilor. Poveştile şi imaginile din Sibiu au atras atenţia turiştilor străini. Publicitatea directă şi indirectă, articolele din presa străină şi din cea autohtonă, evenimentele culturale, au adus în oraş un număr bun de străini. Trebuie luat în calcul şi faptul că un număr important de sosiri ale străinilor sunt datorate companiilor străine care îşi au sediul pe raza judeţului Sibiu.
Oraşul, însă, nu ştie, deocamdată, ce să facă cu toţi aceşti turişti, nu le oferă oportunitatea de a rămâne mai mult, de a cheltui mai mulţi bani. Până la urmă, este vorba despre beneficii economice într-o industrie din care alţii obţin venituri uriaşe. Este nevoie ca turismul de tranzit, de week-end, să se transforme în turism de vacanţă. Iar pentru asta este nevoie de o strategie a oraşului. Punctele cheie, în care se poate interveni, sunt clasice. Mai multe obiective turistice, o promovare mai bună a celor existente, oportunităţi de shopping în zonele centrale, nu la mall, oportunităţi de divertisment, restaurante, night-life. Turismul rural trebuie susţinut şi dezvoltat. De asemenea, transportul de agrement, permanent şi ocazional, are nevoie de o îmbunătăţire radicală, pentru o legătură mai bună între punctele de interes turistic.
România, privire de ansamblu
Câteva observaţii şi despre poziţia României în turismul european. Evident, vorbim despre ultimele locuri la cei mai mulţi indicatori din turism. Unul este îmbucurător. Este vorba despre creşterea numărului de nopţi petrecute de turişti. Anul trecut, România a avut cea mai mare creştere din UE, dacă socotim toate spaţiile de cazare, şi s-a aflat pe poziţia a treia, dacă socotim doar hotelurile. În 2016, creşterea s-a mai temperat, dar este mult peste media UE. Asta este îmbucurător şi înseamnă că fiecare oraş şi regiune trebuie să facă eforturi majore pentru a atrage turiştii tot mai interesaţi de România. Pe de altă parte, România stă cel mai prost la procentele pe care le însumează turiştii străini din totalul de înnoptări. Doar aproape 19 procente din totalul înnoptărilor din sistemul turistic românesc au fost, în 2015, realizate de străini,  cel mai mic procent din UE. Bulgaria a avut în 2015 cu 1,5 milioane de înnoptări mai multe, iar străinii au reprezentat peste 60% din total. Să mai spunem doar că gradul de ocupare din reţeaua turistică românească a fost de numai 30,7% (media UE a fost de 43%). Şi aş mai spune una, foarte importantă, după părerea mea: cheltuielile medii făcute pentru sau în timpul călătoriei în România  de un turist s-au ridicat la 107 euro. Pentru comparaţie, în Bulgaria au fost de 154 de euro, iar în Grecia – 287 de euro.