Săpunul Fa, pe care românii l-au cumpărat pe sub mână în anii comunismului și care încă se mai găsește pe rafurile anumitor magazine, nu va mai fi produs.
Decizia scoaterii, după 71 de ani, a produsului emblematic al companiei germane Henkel, a fost explicată prin repoziționarea portofoliului către articole „cu creștere și marje mai ridicate”, relatează presa germană.
Lansat în 1954, produsul a devenit rapid un simbol al consumului modern în Germania Federală, dar și un obiect-cult în țările blocului comunist estic, inclusiv România. Unde Egreta, Lebăda, Oana, Crizantema aveau același miros.
„Săpunul ”Fa” încetează să mai fie produs
Nu era doar o simplă bucată de săpun. „Fa” făcea parte dintr-un stil de viață occidental care, în anii dinainte de Revoluție ajungea și în România prin pachetele trimise „de-afară”.
Mulți își amintesc parfumurile tari ale spray-urilor și săpunurilor care se strecurau în coletele venite de la rudele din Occident, mici dovezi că lumea de dincolo de Cortina de Fier mirosea altfel.
Astăzi, povestea săpunului „Fa” se închide. După 71 de ani, produsul este scos din fabricație, în urma unei repoziționări a portofoliului către articole „cu creștere și marje mai ridicate”, potrivit relatărilor din presa germană care citează compania Henkel.
Pentru multe familii din România, „Fa” nu înseamnă doar o etichetă: e o capsulă de memorie. În vremurile lui Ceaușescu, când rafturile erau goale, un săpun sau un spray „din Vest” era un lux care se împărțea cu grijă — ținut în șifonier ca să parfumeze rufele, folosit doar „la ocazii”, arătat prietenilor ca un suvenir al unei normalități inaccesibile.
La fel ca în RDG, unde „Fa” devenise simbol al culturii de consum occidentale, și la noi aceste produse condensau o promisiune: libertatea de a alege, mirosul de proaspăt, un strop de lume nouă.
Săpunul „Fa” a intrat pe piață în 1954 și a devenit celebru în Germania de Vest prin reclame curajoase pentru epocă — o femeie la duș sau în valuri, însoțită de sloganuri despre răcoarea oceanului. Pentru generațiile care au prins acele imagini doar din auzite, produsul a rămas un obiect-cult.
De aceea, vestea dispariției săpunului nu e doar o știre de business; e și semnul că o epocă se retrage, discret, în sertarul cu amintiri”, a scris pe Facebook antreprenorul german de origine română Adrian Șoaită, fondatorul unei galerii de artă din centrul Bucureștiului.
Vrei mai multe informații, știri bune, reportaje și interviuri pe zi? Ne-ar ajuta foarte mult o recenzie de la tine. Intră AICI.
