Comisia Națională a Bibliotecilor face un apel urgent la acțiune. Într-o analiză publicată de curând, aceasta arată că sistemul național de biblioteci din România a cunoscut în perioada 2020–2023 un regres alarmant, marcat de scăderea numărului de biblioteci, degradarea fondurilor documentare, inegalități structurale majore între mediul urban și rural și deficiențe sistemice în ceea ce privește digitalizarea, resursele umane și guvernanța.
Peste 500 de biblioteci închise în doar patru ani
Conform datelor oficiale, numărul total al bibliotecilor a scăzut de la 8.829 în anul 2020 la 8.263 în 2023, ceea ce reprezintă o pierdere de 566 de biblioteci în doar patru ani. Cele mai afectate au fost bibliotecile publice, în special cele comunale, care au pierdut 171 de unități. Închiderea acestor biblioteci a avut loc în numeroase cazuri fără justificare legală, cu încălcarea prevederilor Legii nr. 334/2002, care interzice desființarea bibliotecilor publice fără desființarea unității administrativ-teritoriale aferente.
Această practică nu doar că subminează respectarea legii, dar afectează direct dreptul constituțional la cultură al cetățenilor, mai ales în zonele unde biblioteca este singura instituție culturală existentă. Închiderea bibliotecilor implică pierderi ireversibile în patrimoniul documentar și în memoria culturală locală, afectând capacitatea comunităților de a accesa resurse educaționale, de a conserva istoria locală și de a participa activ la viața culturală. Această realitate amplifică inegalitățile sociale și culturale, în special în mediul rural, unde dispariția bibliotecilor echivalează cu pierderea unui spațiu vital pentru educația continuă, socializare și incluziune comunitară.
Degradarea fondului de carte este un alt semnal grav
În 2023, colecțiile bibliotecilor însumau 153,3 milioane de volume, în scădere față de anul anterior. Ritmul de înnoire este deosebit de lent. Un volum achiziționat astăzi ar urma să fie înlocuit, în medie, abia peste 110 ani, deși standardele internaționale recomandă o rată de reînnoire de 7–10 ani. În bibliotecile școlare și comunale, în special, achizițiile de carte sunt minimale, reflectând lipsa de resurse și de interes instituțional pentru actualizarea conținuturilor.
Disparitățile între urban și rural sunt accentuate. Deși majoritatea bibliotecilor (60,6%) sunt situate în mediul rural, acestea dispun de doar 21,8% din fondul de carte. În același timp, 73% dintre utilizatorii activi provin din mediul urban. Aceeași disproporție se regăsește în achizițiile anuale de volume și în frecvența utilizării serviciilor. În multe cazuri, bibliotecile rurale există doar formal, fără să ofere efectiv acces la informații relevante sau servicii de calitate.
Accesul inegal la resurse digitale agravează și mai mult această situație
Colecțiile electronice sunt concentrate în bibliotecile universitare, în timp ce bibliotecile publice și specializate din mediul rural au avut în medie sub un titlu digital nou achiziționat în 2023. România rămâne printre puținele state europene care nu asigură, prin intermediul bibliotecilor publice, acces la publicații digitale de actualitate. Lipsa unei strategii naționale coerente de digitalizare și dotarea insuficientă cu sisteme informatice moderne limitează accesul cetățenilor la resurse esențiale și afectează dezvoltarea competențelor digitale, contribuind la o formă modernă de excluziune și anume, analfabetismul digital.
Resursele umane reprezintă un alt punct critic
La finalul anului 2023, peste 52% din angajații din biblioteci aveau între 50 și 64 de ani, iar doar 0,7% aveau sub 25 de ani. Această îmbătrânire accelerată a personalului, coroborată cu o recrutare minimă de tineri specializați, prefigurează o criză de succesiune și un potențial colaps al competențelor instituționale în următorii ani.
Mai mult, distribuția inegală a personalului calificat între urban și rural limitează capacitatea de dezvoltare a bibliotecilor din comunitățile dezavantajate. Lipsa unor politici publice coerente privind formarea continuă, atragerea și retenția personalului tânăr în sistem contribuie la stagnarea sau chiar regresul serviciilor oferite. În multe cazuri, bibliotecile funcționează cu personal insuficient, fapt ce afectează nu doar calitatea activităților, ci și capacitatea de a răspunde nevoilor moderne ale comunității. Situația este cu atât mai acută în mediul rural, unde bibliotecarul se confruntă cu multiple responsabilități administrative necorelate cu specificul profesional.
Comisia Națională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenți
În pofida acestor dificultăți, sistemul a înregistrat o ușoară creștere în 2023 a numărului de utilizatori activi și a volumelor împrumutate, semn al potențialului de reziliență și relevanță a bibliotecilor. Totuși, fără reforme structurale și investiții strategice, aceste evoluții pozitive riscă să fie doar temporare și insuficiente pentru a opri degradarea generală.
Comisia Națională a Bibliotecilor lansează un apel ferm către factorii decidenți: bibliotecile trebuie tratate ca infrastructură critică de interes public. Este esențială elaborarea unei strategii naționale de redresare, cu alocări bugetare consistente, măsuri de reformare a cadrului legislativ, investiții în digitalizare și politici eficiente de resurse umane.
În actualul context global, marcat de dezinformare, propagandă digitală și război cognitiv hibrid, bibliotecile nu mai pot fi privite doar ca spații culturale, ci trebuie recunoscute ca infrastructuri strategice de apărare informațională. Prin promovarea gândirii critice, alfabetizării media și accesului echitabil la surse verificate, bibliotecile pot deveni un pilon esențial în protejarea societății împotriva manipulării și în consolidarea rezilienței democratice.
Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. Numărul utilizatorilor activi scade de la an la an
Biblioteca Județeană ASTRA a reușit să mențină funcționale toate cele 5 filiale (Hipodrom, Valea Aurie, Vasile Aaron, Bâlea și Cisnădie). În județ figurează alte 22 de Biblioteci publice: Agnita, Arpașu de Jos, Avrig, Copșa Mică, Dârlos, Gura Râului, Iacobeni, Jina, Mediaș, Merghindeal, Micăsasa, Nocrich, Ocna Sibiului, Orlat, Porumbacu de Jos, Roșia, Sadu, Săliște, Șura Mare, Tălmaciu, Turnu Roșu și Valea Viilor. Pe lângă acestea, mai există unele biblioteci hibrid, care funcționează în cadrul Centrelor de Documentare și Informare (CDI). Județul Sibiu deține 41 de astfel de biblioteci, toate acestea regăsindu-se în cadrul unităților școlare. Din nefericire însă, cu foarte mici excepții, atât bibliotecile publice județene, cât și cele din cadrul CDI, sunt structuri aproape inactive, cu un dinamism și preocupare care lasă de dorit.
În anul 2024 s-a finalizat acțiunea de inventariere a fondului de carte al Bibliotecii ASTRA, efort de amploare și durată care a cuprins prelucrarea a 833.569 de unități bibliografice. Această acțiune a influențat numărul utilizatorilor înregistrați în baza de date a instituției.
Numărul total al utilizatorilor înscriși în baza de date a Bibliotecii Județene ASTRA înregistra, în 2022, 22403 persoane. În anul 2023, numărul acestora se ridică la 24193 persoane, pentru ca în anul 2024 să ajungă la 25786 înscriși. Cu toate acestea, numărul utilizatorilor activi (unde sunt vizați și nou înscrișii) nu este unul deloc încurajator, în ciuda eforturilor Bibliotecii: 4220 (din care nou înscriși, 2333) în anul 2022; 4490 persoane (din care nou înscriși, 1811) în 2023; 4336 persoane (din care 1594 nou înscriși) în anul 2024. După cum putem observa din datele raportate de Biblioteca Județeană ASTRA, anul 2024, comparativ cu anul anterior, vine cu o ușoară scădere atât a numărului de utilizatori activi (cu 154 mai puțini), cât și a numărului de nou înscriși (-217).
Cititorii nu se prea înghesuie la accesarea platformelor electronice
Interesant e și faptul că deși Biblioteca Județeană ASTRA a trecut la o digitalizare remarcabilă în mediul virtual, numărul total al accesărilor platformelor electronice (catalog electronic, depozit digital și Cloud Library) e în scădere de la an la an, dacă ne raportăm doar la ultimii trei ani: 2.815.327 vizite virtuale în 2022, 1.792.549 (în 2023) și 1.745.331 (în 2024).
Platformele online reprezintă resurse documentare importante, prin intermediul cărora utilizatorii au acces la bazele de date și publicațiile Bibliotecii. În această sferă de activitate, în anul 2024 s-a încheiat scanarea întregii colecții a publicației periodice „Telegraful Român” (1853-2018) și a avut loc publicarea sa pe Biblioteca digitală a instituției – http://www.dspace.bjastrasibiu.ro/.
Dezvoltarea conținutului Depozitului digital are drept scop facilitarea accesului utilizatorilor la colecțiile speciale, publicațiile periodice și documentele unicat din patrimoniul bibliotecii. Astfel, la finalul anului 2024, numărul de împrumuturi pe Cloud Library a fost de 877, iar Depozitul Digital cuprindea 11.056 unități digitale, având 523.773 pagini, 639.348 accesări unice și peste 1,7 milioane de vizite pe cale virtuală.
Impact semnificativ pe rețelele sociale
Pe parcursul perioadei de referință – anul 2024, s-a pus accent pe actualizarea platformelor online, cu scopul de a furniza un conținut relevant, accesibil și adecvat pentru utilizatori, urmăritori și parteneri. În acest sens, s-au luat măsuri pentru facilitarea și dinamizarea interacțiunii dintre public și bibliotecă. Serviciul Marketing-Evenimente a desfășurat activități de actualizare constantă a informațiilor disponibile pe website și paginile de social media și gestionare a comunicării interactive cu diverse categorii de utilizatori și solicitanți. O noutate a anului trecut o reprezintă începutul comunicării bibliotecii și pe aplicație Threads, integrată platformei Meta. Rezultatele acestor eforturi nu au întârziat să apară pe canalele online proprii. Din datele statistice de pe rețelele de socializare unde Biblioteca ASTRA Sibiu este prezentă (Facebook, Instagram, Tiktok și Threads), se observă o creștere a impactului postărilor, precum și a audienței, față de anul 2023.
Astfel, numărul de conturi de Facebook care au urmărit pagina Bibliotecii ASTRA Sibiu a crescut, în 2024, cu 19,4% față de anul precedent, adăugându-se mai mult de o mie de urmăritori. În comparație cu anul precedent, impactul conținutului postat pe Facebook a înregistrat o creștere de 36,2%, iar numărul de vizite pe pagină a crescut, de asemenea, cu 44,4%. În mod similar, conturile de Instagram și TikTok au cunoscut o creștere semnificativă a numărului de vizitatori, urmăritori și interacțiuni, semn că publicul a apreciat eforturile de diversificare și dinamizare a conținutului.
Nu stăm foarte rău la achiziții și donații de carte
În anul 2024, colecțiile Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu s-au îmbogățit prin achiziții și donații de cărți, publicații periodice, documente audio, audiovizuale și electronice. Astfel, au fost introduse în baza de date un număr de 8.094 unități de bibliotecă (u.b.), în valoare de 152.304,36 lei, din care: -1.566 u.b. în valoare de 60.790,72 lei achiziții (1.295 u.b./49.922,9 lei în procesare) și 66 – 6.528 u.b în valoare de 91513,64 donații (64 u.b./ 3960 lei în procesare).
Instituția și-a extins și diversificat semnificativ activitățile
Pentru a contracara trendul scăderii de interes pentru serviciile oferite de către o bibliotecă publică, ASTRA s-a axat pe dezvoltarea unei strategii de comunicare și organizarea sau găzduirea unui număr considerabil de evenimente, care să atragă public divers către instituție. Astfel, au fost intensificate demersurile de revitalizare a activităților cultural-educative și organizarea unor evenimente interdisciplinare care să răspundă nevoilor comunității. Astfel, în spațiile bibliotecii se organizează frecvent diverse evenimente și activități cultural – educative, artistice sau recreative: prezentări de carte, proiecte expoziționale, sesiuni de comunicări științifice, conferințe, simpozioane, dezbateri, spectacole, festivaluri, proiecții de film, cursuri, ateliere, serbări, prezentări. Numărul unor astfel de evenimente se ridică, în anul 2024, la peste 660.
Punctele tari ale Bibliotecii Județene ASTRA. Recunoaștere la nivel național și dotări moderne
• cea mai importantă instituție de acest tip din județul Sibiu;
• recunoașterea la nivel național a Bibliotecii ca instituției și centru de referință;
• resurse umane bine pregătite, bibliotecari și cercetători cu experiență;
• dotare cu aparatură modernă (editura, compartimentele bibliotecare, digitalizarea);
• existența unui sistem informatic integrat;
• structură profesională diversificată cu servicii bibliotecare, de cercetare și de editare/ tipărire;
• servicii performante, realizate de echipe de specialiști;
• adresabilitate foarte mare a Compartimentului Copii;
• dotare cu spaţii alternative exterioare, spațiul verde și spațiul aflat la ultimul etaj al Corpului B;
• situație financiară stabilă prin lipsa arieratelor;
• adresabilitate pozitivă a utilizatorilor on line;
• unica continuatoare legală a unui brand istoric și cultural major pentru România;
• existența Depozitului Legal;
• posibilitatea dezvoltării unei activități culturale on-line de prim rang;
• existența spațiului American Corner, amenajat și dezvoltat cu sprijinul Ambasadei SUA în România.
Punctele slabe. Buget de funcționare, nu de dezvoltare. Costuri mari de întreținere
• implementarea minoră de programe cu finanțare națională și de proiecte europene în instituție;
• rata de utilizare a serviciilor bibliotecare în scădere, trend național;
• editura Bibliotecii ASTRA Sibiu este acreditată C de către Consiliul Național al Cercetării Științifice;
• structura pavilionară presupune costuri mari de întreținere și funcționare, de reabilitare și modernizare;
• spații insuficiente pentru evenimentele organizate și găzduite;
• infrastructura este pe alocuri necorespunzătoare pentru asigurarea circuitelor funcționale conform cerințelor moderne;
• venituri proprii reduse, ceea ce determină imposibilitatea efectuării investițiilor;
• servicii complementare prezente, dar insuficiente (editura, cercetarea, muzeul, spaţiile de conferință);
• vizibilitate redusă a instituției (media, on line) coroborată cu necesitatea creșterii imaginii pozitive în media locală și națională;
• grade diferite de competență pentru persoane cu același nivel de salarizare;
• promovare insuficientă și inegală a unei culturi organizaționale bazate pe spiritul de echipă, pe siguranța utilizatorului și calitatea actului cultural;
• politica programelor de formare/ dezvoltare profesională pentru personal deficitară;
• bugetul Bibliotecii a fost îndreptat în ultimii ani spre funcționarea instituției și nu spre dezvoltarea și modernizarea acesteia;
• slaba achiziție de carte;
• numărul mic al utilizatorilor anuali;
• lipsa unei imagini și a unei identități vizuale unitare.
Amenințări
• lipsa de interes a altor UAT-uri de a aloca fonduri din bugetele locale proprii, deși cadrul legal este creat;
• reguli de finanțare impredictibile coroborate cu bugetul redus alocat sistemului cultural;
• creșterea substanțială a cheltuielilor de personal;
• creșterea tarifelor la utilități;
• legislație necorelată cu nevoile reale și lipsa unei strategii naționale în domeniu;
• stresul și încărcarea psihică a personalului generată de pandemie precum și mediul instabil socio-financiar creat pe anunțarea unei crize financiare post-pandemice;
• riscul de migrare a personalului de specialitate calificat.
