Elevii din județul Sibiu nu s-au remarcat printre cei mai performanți din România, la testarea standardizată realizată de Ministerul Educației în luna iunie. Un nivel ridicat al absenteismului la teste, scoruri sub media pe țară, dar și o pondere foarte mare a copiilor din zona de risc educațional, în mediul urban sunt doar câteva din concluziile raportului ME.
Ministerul Educației a derulat la finalul anului școlar 2021 – 2022 o evaluare denumită „standardizată”, a elevilor din toată țara, care a avut ca scop măsurarea performanței școlare. Evaluarea nu a urmărit, așadar, acordarea de note sau calificative elevilor, ci doar „măsurarea” nivelului pe care elevii l-au atins la materiile la care au fost testați.
Datele publicate de Ministerul Educației referitoare la rezultatele acestei testări nu sunt foarte detaliate pe județe, ele au mai mult rol statistic în ansamblul sistemului educațional, însă există suficiente date pentru a face o analiză a competențelor dobândite de elevilor din județul Sibiu. Nu în ultimul rând, testarea digitală a urmărit modul în care acest tip de examinare este perceput de elevi.
Mai întâi trebuie să notăm că evaluarea care s-a desfășurat între 30 mai și 10 iunie pentru elevii I-VII și între 30 mai și 8 iunie pentru clasele IX – XI a avut loc într-un număr limitat de școli, câte 7 din fiecare județ sau sector al municipiului București. A fost un test și pentru minister, nu doar pentru elevi, datele urmând să fie folosite în strategiile viitoare ale ministerului.
Elevii au susținut examene digitale la limba română, la matematică și la istorie, materii considerate esențiale în pregătirea elevilor. În total, au fost examinați 150.000 de elevi din 526 de școli au participat la acest test, un program-pilot care va avea etape viitoare.
În total, au fost susținute 280.237 de teste (85% din totalul testelor programate pentru elevii claselor I-VII și IX-XI), la câte două materii școlare – Limba română, respectiv Matematică sau Istorie.
Care au fost datele colectate statistic
În ce privește metoda de testare, 80% dintre elevii participanți au spus că au apreciat metoda, iar 71% au afirmată că preferă testarea în mediu digital. La capitolul dificultate, 75% au apreciat că subiectele de la Limba română au fost simple sau medii, iar 59% au spus despre testele de Matematică și Istorie că au fost simple sau medii.
Elevii au avut acces la rezultatele obținute, pe baza codurilor de examen pe care le-au primit. Rezultatele nu au fost folosite și nu vor avea influență asupra rezultatelor școlare ale elevilor.
Evaluarea și prelucrarea datelor la nivel național a urmărit și gradul de absenteism la aceste teste, pentru școlile selectate, astfel încât să poată analiza și acest aspect al sistemului de educație din România. Din acest punct de vedere, raportul național arată că absenteismul, care a variat de la un județ la altul, a fost mai mare în mediul rural, una dintre explicațiile oferite fiind accesul limitat la resursele digitale.
Eșantionul testat a cuprins un procent de 50% din elevii din zona de performanță limitată, care a generat un volum foarte mic din zona de excelență (1-2%), chiar dacă eșantionul a depășit media națională. Raportul mai arată că fetele au fost mai bune decât băieții la Limba Română, o diferență care crește pe măsură ce cresc clasele. La Matematică, situația a fost neclară, cu scoruri mai bune alternativ, iar la Istorie, rezultatele băieților au fost ușor mai ridicate.
S-a confirmat ceea ce se știe de foarte mult timp: există un decalaj „consistent” în defavoarea mediului rural, indiferent de clase și de materii. La Istorie decalajul este cel mai mare (10%), în timp ce la Matematică și Limba Română declajaul este de circa 5%. Raportul spune că procente semnificativ mai mari din mediul rural sunt în zona de risc educațional și performanță limitată.
Situația statistică în Sibiu
În județul Sibiu eșantionul a fost format din 2774 de elevi, respectiv 504 din mediul rural și 2270 din mediul urban. Ciclul primar a cuprins 304 elevi, în rural, 200 în ciclul gimnazial și zero în cel liceal, în mediul rural, precum și 954 – primar, 682 – gimnazial, și 634 – liceal, în mediul urban.
Nivelul absenteismului în Sibiu a fost cel mai mare în ciclcul primar, școlile din urban, 14,13%, și în ciclul gimnazial, în rural. În total, au absentat 293 de elevi, ceea ce reprezintă 9,55% din elevii selectați pentru evaluare. Această valoare poziționează Sibiu în prima parte a județelor cu un nivel ridicat de absenteism, pe locul 15. Cel mai mare nivel de absenteism s-a înregistrat în Covasna, în mediul rural, urmat de Mureș și Alba. Putem remarca un nivel destul de ridicat pentru județe din Transilvania și vestul țării, dar și pentru unele județe din sud sau est. Cea mai scăzută rată de absenteism a fost în Argș, Iași și Buzău.
Scoruri naționale
Scorurile medii obținute de elevi la nivel național sunt situate între 59,58 și 64,50, la Limba Română, cel mai slab fiind cel din clasa I și cel mai bun în clasa XI-a. Scorurile se situează la un nivel ușor peste medie, în zona percentilelor 50 – 75. Detaliat, prezentăm la finalul articolului o descriere oficială a sistemului de notare, care nu a folosit notele clasice, în lipsa unui standard al acestui sistem de notare la nivel național.
Potrivit raportului național, cea mai mare categorie de elevi este cea din zona de performanță limitată, între 49,98 și 60,96 de procente din total, în funcție de clase, cu 25 – 28 de procente pentru zona de performanță bună și sub 2 procente pentru zona de excelență.
La Matematică, scorul mediu a fost între 56,76 și 59,26, cu valori variabile în funcție de clase. Zona de performanță limitată are și la această materie scorurile cele mai multe, între 50 și 55%, cu 22 – 25% pentru zona de performanță bună, la un nivel apropiat de zona de risc, cu procente peste 2, până la 3,46, pentru zona de excelență.
La Istorie, materie testată doar la elevii de liceu, scorurile s-au situat între 56,49 și 61,85. Zona de performanță limitată a acoperit între 61 și 67% dintre elevi, în timp ce zona de risc a acoperit între 10,16 și 17% dintre elevi, cu 1,21 – 2,12% pentru zona de excelență.
Rezultate ale elevilor din Sibiu
Situația pe județe arată că, la Limba română, Sibiul a avut rezultate foarte slabe, fiind al cincilea județ de la coadă conform scorurilor, cu o pondere mare a rezultatelor sub media națională. Cele mai slabe județe au fost Harghita, Mureș și Arad, iar cele mai bune au fost Galați, Prahova și Buzău.
Și la Matematică situația este alarmantă pentru Sibiu: penultimul loc pe țară, după Mehedinți. Cele mai bune scoruri au fost în Vâlcea Dolj și Galați.
În fine, la Istorie, Sibiul a înregistrat scoruri mai bune, fiind în a doua jumătate a clasamentului pe baza acestor rezultate. Cele mai bune județe la Istorie au fost Satu Mare, Galați și Buzău, cele mai slabe – Harghita, Maramureș și Giurgiu.
O altă analiză referitoare la nivelul competențelor elevilor din județul Sibiu este cea referitoare la diferențele între rural și urban, care arată că valoarea este comparabilă cu cea la nivel național. Dacă scorul mediu, la Limba română, în zonele urbane a fost de 57,91, în zonele rurale acesta a fost de 52,78, cu diferențe mai mici în ciclul primar. La Matematică, diferențele au fost foarte mici, sub 2 procente. Analiza segmentată pe zona de risc arată că în Sibiu nu există diferențe majore între urban și rural, asta însemnând că procentul de elevi aflați în acestă zonă este aproape egal, de circa 20% din total. Este unul dintre puținele județe în care nu se conturează o astfel de diferență, cu mențiunea că la Matematică Sibiul este printre excepțiile cu un procent mare al zonei de risc în mediul urban.
„Putem observa faptul că majoritatea copiilor aflați în situație de risc la nivel național provine din zona rurală. Și în acest caz există excepții, însă, precum județul Sibiu, unde în zona urbană avem un procent de 27.12%, în timp ce în zona rurală avem procentul de 19.86% și județul Alba, cu un procent de 24.31% în urban și un procent de 17.65% în rural” se arată în raportul național al evaluării.
Să mai remarcăm și faptul că Sibiul se află printre județele cu cea mai mare diferență între rezultatele fetelor și cele ale băieților, în special la Limba română.
Cum au fost acordate scorurile testelor
Scorurile plasate sub 40 descriu o zonă de risc pentru elevii respectivi; aceștia nu stăpânesc decât (în cel mai bun caz) cele mai bazale noțiuni care țin de acea materie sau dimensiune/competență; sunt astfel, în funcție de clasa în care se află, într-una din formele de risc: în risc de abandon școlar, în risc de nepromovare, în risc de a nu putea promova examenele (Evaluare Națională sau Bacalaureat, dacă sunt în ani apropiați acestor examene), sau în risc de a nu putea înțelege componente ale materiei (în respectiva clasă sau în clasele următoare) care se bazează pe componenta care are acest scor mic.
– Scorurile plasate aproximativ între 40 și 75 descriu o zonă de funcționalitate limitată, în care elevii respectivi reușesc să opereze cu noțiunile cuprinse în materie și reușesc să rezolve probleme fundamentale, fără însă a avea fluența și familiaritatea necesare, pentru a putea fi siguri că performanța aceasta este constantă și prezice un parcurs viitor ascendent.
– Scorurile plasate aproximativ între 75 și 95 descriu o zonă de funcționalitate bună, în care elevii sunt familiari și fluenți cu materia și rezolvă cu relativă lejeritate probleme, chiar de complexitate mai ridicată, dar în special probleme cu care sunt familiarizați din clasă.
– Scorurile plasate peste 95 descriu o zonă de excelență, în care elevii sunt nu doar în elementul lor în respectiva materie, ci manifestă și elemente de creativitate individuală, abordând cu aplomb inclusiv probleme nefamiliare și complexe. Aceste scoruri descriu copii din zona de ”top 5%”, cu potențial mare de performanță superioară, cu mare probabilitate ca o parte dintre ei să fie plasați în zona de funcționare înaltă/genialitate.
Raportul Național poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educației.
