Centrul pentru Cercetare Socială este una dintre cele 20 de unități de cercetare de tip institut, centru sau grup de cercetare ce activează la nivelul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS).
Toate unitățile de cercetare grupează personalități științifice ale comunității academice și tineri cercetători. Ele oferă cadrul de desfășurare a cercetării științifice și de formare a resurselor umane în domenii avansate ale științei.
Sibiu 100% își propune să afle principalele direcții de cercetare din orașul nostru precum și modul în care acestea ajută comunitatea sibiană. Vom discuta, pe rând, fără a avea o ordine prestabilită, cu cadrele universitare implicate în activitatea de cercetare din fiecare centru în parte.
Centrul pentru Cercetare Socială a fost înființat în 2004 și funcționează în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane. Despre activitatea de aici am vorbit cu Conf.univ.dr. Adela Popa, directorul centrului:
Sănătatea și boala au cauze și influențe sociale multiple
Ce ne puteți spune despre proiectele și direcțiile în care se desfășoară cercetarea în cadrul centrului pe care îl conduceți?
La nivelul centrului am desfășurat proiecte de cercetare cu anvergură națională și internațională, pe mai multe direcții de studiu. Una dintre acestea vizează sănătatea și boala. Acestea nu sunt doar fenomene medicale, ci au cauze și influențe sociale multiple.
Alte teme de cercetare sunt adopția, construcția socială a copilăriei
Am lucrat de asemenea pe o direcție de cercetare care ține de diverse tipuri de populații vulnerabile (vârstnici, persoane ce au trecut prin violență fizică sau abuz, etc.). Am avut teme legate de incluziunea socială a persoanelor dezavantajate. Am avut și avem un proiect legat de adopția copiilor.
Modul în care este construită social copilăria reprezintă o altă temă interesantă studiată, pentru că această vârstă este modelată de tot felul de factori din societate. Este important de înțeles acest proces și ce efecte are el asupra copiilor de astăzi.
Se lucrează mult și pe tema migrației
Avem proiecte legate de solidaritate și valori sociale, sau studii care și-au propus analiza electorală. O altă direcție de studiu este cea legată de înțelegerea memoriei colective, a politicilor trecutului și explicarea sociologică a fenomenului naționalismului.
Se lucrează mult și pe tema migrației. Mai precis, studiem diverse aspecte legate de migrația românilor în alte țări, dar și de migrația de revenire a lor în țară.
Centrul pentru Cercetare Socială a câștigat multe proiecte de finanțare
Cum asigurați finanțarea cercetării? Sunt suficiente fondurile pe care le aveți la dispoziție?
Diverse organisme sau instituții, din țară sau din străinătate, ce finanțează cercetarea științifică, lansează periodic programe de finanțare. Pe bază de concurs, se pot obține fonduri. O bună parte din aplicațiile noastre au fost selectate de-a lungul timpului. Cred că acest lucru dovedește calitatea cercetării realizate de noi pentru că, în acest domeniu, competiția pentru obținerea de fonduri a fost mereu strânsă. În centrul nostru, în ultimii ani s-au câștigat multe proiecte, astfel că a existat finanțare suficientă.
Care sunt temele la care lucrați acum?
În prezent sunt în derulare trei proiecte de cercetare. Unul dintre acestea este legat de revenirea la muncă după boli cronice. Un al doilea proiect studiază politica denumirilor și redenumirilor stradale și cel de-al treilea proiect este legat de adopția copiilor
Ce rezultă în urma cercetărilor voastre? Care ar fi lucrurile pozitive pe care le obțineți?
În științele sociale rezultatele nu sunt, poate, atât de spectaculoase precum cele din inginerie sau medicină de exemplu. Ele au însă implicații practice foarte importante pentru creșterea calității vieții și pentru dezvoltarea socială.
O schimbare a legislației poate fi un rezultat notabil al cercetării
Pe baza datelor colectate, specialiștii pot face diverse recomandări care pot fi preluate de toți cei interesați din acel domeniu. De obicei aceste recomandări sunt publicate în rapoartele, articolele sau cărțile ce apar pe baza acelui studiu. Un al doilea tip de rezultat este așa numitul policy brief. Acesta este un document sintetic în care sunt trecute propuneri de schimbare a legislației, obținute pe baza datelor colectate în cadrul studiului și pe baza analizei politicilor actuale.
Policy brief-urile se transmit ulterior la forurile competente, de exemplu la ministere de resort sau la alte instituții implicate în acel domeniu. O schimbare a legislației poate fi un rezultat notabil al cercetării, dar lucrul acesta nu se întâmplă ușor. Acest lucru este firesc pentru că trebuie analizate toate aspectele implicate.
Tot ca un rezultat al cercetării, observăm adesea schimbări în practicile de zi cu zi sau în percepțiile și credințele oamenilor. Ele rezultă din creșterea conștientizării anumitor probleme pe care noi le-am adus pe agenda publică prin studiile noastre.
Ne puteți da un exemplu de recomandare la care să fi ajuns în urma cercetărilor?
O recomandare, ce rezultă din studiul pe care lucrez acum împreună cu alte patru colege din centru, se referă la cum și când ar trebui să abordeze medicii problema revenirii la muncă după o boală cronică.
Medicul este o autoritate pentru pacient… e de natură să îl influențeze și, posibil, să faciliteze revenirea la muncă
Sunt studii care arată că dacă medicul aduce în discuție cu pacientul o posibilă reintegrare în muncă după încheierea tratamentului, acest lucru este de natură să îi ofere un scop pacientului și o cale de urmat, care sunt benefice pentru recuperarea acestuia.
Medicul este o autoritate pentru pacient, simplul fapt de a aduce în discuție acest subiect cu un pacient, să zicem oncologic, e de natură să îl influențeze și, posibil, să faciliteze revenirea la muncă.
Mulți medici fac deja acest lucru, pentru că este genul de recomandare care poate fi aplicată relativ ușor și poate avea efecte notabile. O astfel de recomandare poate fi inclusă în ghidurile de bună practică sau în procedurile medicale interne.
Se încearcă implicarea permanentă a studenților
Cât de mult sunt implicați studenții în activitatea de cercetare?
Încercăm să îi implicăm cât de mult putem. Unele lucruri sunt prestabilite prin programul de finanțare. Există programe de cercetare în care poți implica studenți masteranzi sau doctoranzi, ca membri angajați în proiect pe toată perioada acestuia.
Implicăm de asemenea masteranzii și uneori și studenții de la nivel licență, în măsura în care au dobândit abilitățile necesare de cercetare. Utilizăm de asemenea permanent în predare exemple din studiile pe care le realizăm. Facem un efort tot timpul în direcția aceasta.
Cum ajută comunitatea proiectele de cercetări ale Centrului?
Temele noastre de cercetare ajută în mod clar comunitatea. Ca prim pas încercăm să ridicăm nivelul de conștientizare pe aceste tematici. Ulterior, prin recomandările pe care le facem se pot produce schimbări reale. Pentru fiecare proiect pe care l-am derulat în centru aș putea aminti consecințe pozitive produse la nivelul comunității.
De exemplu pentru proiectul în care sunt implicată acum, contribuția noastră în comunitate sper să fie în principal în direcția ajutării pacienților. În prezent, informația disponibilă despre legislația în domeniul revenirii la muncă sau despre formele de suport existente este foarte disparată și greu accesibilă.
Portalul revenirii la muncă
Există o legislație în domeniu dar poate că pacientul respectiv, având și povara bolii, nu știe să ajungă la ea și nu știe de unde să se informeze. Dificultăți au nu numai pacienții, ci și angajatorii sau medicii se pot confrunta cu probleme foarte complexe în această zonă.
De aceea unul din scopurile proiectului nostru este ca, în cursul anului viitor, să construim o platformă pe care o vom numi Portalul revenirii la muncă. Va fi un site web unde vom încerca să adunăm toate informațiile relevante pe acest subiect.
Platforma va avea pagini dedicate pentru pacienți, pentru medici, pentru angajatori. Fiecare dintre aceste categorii are nevoie de informații ușor diferite. Intenția noastră este să adunăm într-un singur loc toate datele despre revenirea la muncă în România, pentru ca pacienții să poată afla ușor ce drepturi au, ce probleme pot să apară dacă doresc să revină la muncă și cum le pot rezolva.
.){kind=link}