Interviu realizat de Ada Sofia Cormoș
Săptămâna 5–9 mai a adus la Sibiu un eveniment unic, desfășurat în mai multe locații din oraș: „Edugreen – Empowering Minds for a Green Future”. Evenimentul include o serie de activități interactive, printre care și o experiență imersivă cu simulatoare. Acestea pun accentul pe reconectarea cu natura, gândirea circulară și sănătatea mentală.
În cadrul acestui program educațional inovator, dedicat sustenabilității și gândirii circulare, am stat de vorbă cu Ciprian Sipoș, facilitator, futurist și creator de experiențe imersive pentru dezvoltarea competențelor viitorului.
Despre simulatoare și „cubul circular”
Ce este cubul circular, lângă care ne regăsim acum?
Acesta de lângă mine e un cub de gândire circulară. E un circular cube. Îmi place cum i-am zis. Cub circular. Sau cub rotund. Cub pătrat, rotund. E o joacă, o joacă foarte mare de cuvinte și eu mă joc cu această gândire circulară pe care o aplic în aproape orice. Și atunci ceea ce am adus este un playground conștient, inteligent. Care ne ajută să căpătăm noi skill-uri de care avem nevoie ca să migrăm în viitor.
De ce ești prezent aici?
Suntem la Facultatea de Științe Economice la Universitatea Lucian Blaga, în Sibiu. Și mă bucur că pentru prima dată se întâmplă partea aceasta de educație climatică, pentru că este luată în considerare mai mult decât ne-am fi gândit.
Și mi se pare foarte important că facem asta astăzi, pentru contextele în care ne aflăm, de educație climatică, de schimbări climatice, de adaptare, de flexibilitate, tot ce se întâmplă cu piața job-ului. Ce-am pregătit e un program de o săptămână, care va continua, va rămâne de permanență în facultate, pentru a primi și a introduce partea aceasta de gândire circulară.
Ce înseamnă job-uri de viitor? De ce este important și de ce avem nevoie de instrumente noi pentru o gândire nouă? Pentru că piața job-urilor este în continuă schimbare și, de flexibilitate, colaborare și reziliență avem nevoie ca de apă.
„Să ne dăm un upgrade tot timpul la cum suntem și cum ar fi bine să ne și să facem bine”
Cât de des se întâmplă să întâlnești tineri care au skill-urile necesare pentru job-urile viitorului?
De trei ani de zile tot întâlnesc și mi se pare că s-a schimbat. S-a schimbat structura și au început oamenii să fie mult mai atenți. Mult mai atenți pentru că schimbările climatice țin și de sănătate mentală și deja suntem indoor societies, indoor communities, indoor generations. Iar sustenabilitatea nu se poate face din indoor. Se face în colaborare și indoor și outdoor. Și atunci avem nevoie să ne reconectăm cu ce înseamnă sursă. Îi consumăm apa, Îi consumăm hrana, dar nu avem cum să stăm separați. Și atunci acolo cred că iarăși e o nevoie foarte importantă și văd din ce în ce mai mulți tineri preocupați de aceste subiecte. Văd din ce în ce mai mulți oameni implicați, văd din ce în ce mai multe job-uri pe partea asta.
Care sunt job-urile viitorului?
Job-urile viitorului țin de hrană, țin de agricultură, țin de inteligența artificială, dar sunt foarte multe care cer acești patru piloni pe care eu lucrez: reziliență, colaborativ, adaptabilitate și gândire critică. Job-urile viitorului vor prezenta foarte mult din aceste structuri. Și atunci avem nevoie să includem adaptabilitatea, să ne dăm un upgrade uman la gândire, sau să ne dăm un upgrade tot timpul la cum suntem și cum ar fi bine să ne și să facem bine.
„Cum rămâne umanitatea cea mai importantă structură?”
Ce pericole sunt când folosim prea mult IA?
Uite, acum în spatele tău e un joc cu IA-ul, dacă te uiți la el. Eu gândesc așa: IA-ul de fapt e o extensie a inteligenței noastre. Noi avem de-a face și cu oameni potriviți și nepotriviți, și mai buni și mai răi. Depinde cine-l folosește. Eu am încredere foarte tare, fiind un realist, fiind un mentalist și un futurist, că tehnologia va pune mai multe cărți laolaltă și poate să ne ofere foarte multe soluții bune. Dar nu suntem lipsiți de pericole.
Și depinde cine-i în spate. Ce-i etic, ce înseamnă până la urmă agilitate, ce înseamnă iluzii IA. Sunt foarte multe de discutat aici.
Dar l-am adus, am avansat, am modernizat, iar de tech nu putem scăpa. Cum îl integrăm? Și cum rămâne umanitatea cea mai importantă structură?
Cum putem folosi inteligența artificială pentru a fi mai sustenabili?
Inteligenței artificiale ar fi bine să nu-i mai spunem „hank you” și „please”, pentru că consumă foarte mult un cuvânt. Consumă energie, consumă apă, consumă resurse. Să știm că până la urmă, la 100 de cuvinte solicitate, consumă 500 de mililitri de apă curată. El se răcește constant.
E nevoie să știm că e un promter și dacă nu-i dai ce-i trebuie, nu întrebi ce trebuie și nu ai gândire critică să vezi dacă ți-a dat o informație validă, tu te duci pe un teren minat. Avem nevoie să ne educăm de ce ține de IA. Ce înseamnă prompting-ul? Ce-i solicit? Cum știu eu că informația pe care mi-a dat-o e corectă sau nu? Avem nevoie să învățăm. Și asta e o provocare.
Despre eveniment
Evenimentul rămâne deschis studenților, dar și publicului larg interesat de sustenabilitate, tehnologie, viitorul muncii și educație transformativă, până pe 9 mai. Într-o lume în continuă schimbare, Edugreen – Empowering Minds for a Green Future pare să aducă răspunsuri, dar și întrebări esențiale.
VIDEO aici: https://www.facebook.com/share/v/1F17zvrCeQ
