Centrul de Cercetare în Ecologie Aplicată (AERC) este una dintre cele 20 de unități de cercetare de tip institut, centru sau grup de cercetare ce activează la nivelul Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS).
Toate unitățile de cercetare, grupează personalități științifice ale comunității academice și tineri cercetători. Ele oferă cadrul de desfășurare a cercetării științifice și de formare a resurselor umane în domenii avansate ale științei. Printre multele teme de cercetare abordate, specialiștii de la AERC studiază despre speciile invazive, pesticide și alți poluanți ai mediului, biotehnologii sau biologie moleculară.
Sibiu 100% își propune să afle principalele direcții de cercetare din orașul nostru precum și modul în care acestea ajută comunitatea sibiană. Vom discuta, pe rând, fără a avea o ordine prestabilită, cu cadrele universitare implicate în activitatea de cercetare din fiecare centru în parte.
Centrul de Cercetare în Ecologie Aplicată a fost înfiinţat în anul 2007, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe a ULBS. Director al centrului este Conf.univ.dr. Angela Bănăduc, ce a avut amabilitatea să ne vorbească despre domeniile de cercetare abordate aici.
La AERC sunt monitorizate speciile invazive, precum ambrozia sau limaxul spaniol
Ce ne puteți spune despre proiectele și direcțiile în care se desfășoară cercetarea în cadrul centrului pe care îl conduceți?
Misiunea AERC este aceea de a contribui la dezvoltarea cercetării ştiinţifice în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului. Totodată, avem rolul de a face cunoscute rezultatele obținute în publicații internaționale de top. Prin activitatea noastră contribuim la dezvoltarea sustenabilă a societăţii umane.
Avem mai multe tematici principale de cercetare la AERC. Studiem ecosistemele naturale, seminaturale și antropizate, adică afectate de acțiunea umană. Ne ocupăm și cu evaluarea, monitorizarea și managementul biodiversității, al bio-resurselor. Evaluăm și monitorizăm speciile invazive. Sunt multe astfel de plante, precum arțarul american, cenușerul sau falsul oțetar, știrul, ambrozia, ciumăfaia, topinamburul, troscotul japonez. V-am dat doar câteva exemple, la multe nu avem denumire populară.
Mai studiem specii invazive de moluște, cum sunt limaxul spaniol sau limaxul uriaș, care dezvoltă populații mari în grădini. Dintre pești, murgoiul bălțat și guvidul de Amur. Încercăm să dezvoltăm strategii de prevenire și control al acestora.
Poluanții emergenți, gen pesticide, sunt cuantificați și monitorizați de către cercetători
Tot în cadrul centrului nostru, cercetăm modul în care ecosistemele pot fi afectate de hazarde naturale sau datorate omului. Evaluăm riscul, modelăm un scenariu, găsim sisteme de protecție, reabilitare și reconstrucție ecologică.
Schimbările climatice sunt o altă temă pe care o studiem, în principal felul în care acestea afectează ecosistemele acvatice și semiacvatice.
Din câte am putut vedea, activitatea dumneavoastră se desfășoară cu aparate sofisticate, ce ne puteți spune despre acestea?
Infrastructura de cercetare pe care o avem este prezentată pe platforma ERRIS, ca infrastructură de cercetare de excelenţă. În structura AERC funcționează două laboratoare: Laboratorul de Ecotoxicologie și laboratorul de Biologie Moleculară.
În laboratorul de Ecotoxicologie se analizează o mare varietate de poluanți organici și anorganici din apă, sol, aer și țesuturi animale. Au fost dezvoltate și validate metode pentru cuantificarea poluanților emergenți, gen pesticide, policlorobifenili, substanțe farmaceutice și altele. Toate acestea au un impact negativ semnificativ asupra oamenilor și ecosistemelor.
Laboratorul de Biologie Moleculară este acreditat pentru nivelul 2 de biosecuritate. Aici se realizează analize genetice precum extracția, detecția și cuantificarea acizilor nucleici (ADN și ARN) din matrici biologice sau de mediu în care sunt prezenți acizi nucleici.
Cum asigurați finanțarea cercetării? Sunt suficiente fondurile pe care le aveți la dispoziție?
Cea mai mare parte a finanțării provine din proiecte de cercetare internaționale și naționale. Laboratoarele AERC sunt dotate cu aparatură în valoare de peste un million trei sute de mii de euro, finanțare din proiecte de cercetare internaționale.
”Studiem și acumularea microplasticelor în organismele acvatice, de-a lungul lanțurilor trofice până în țesuturile de pește.” – Angela Bănăduc
Câte persoane sunt implicate în activitatea de cercetare?
În temele de cercetare la care se lucrează acum sunt implicate15 persoane. La acestea se adugă studenți care își fac lucrările de disertație sau de licență.
Cât de mult sunt implicați studenții în activitatea de cercetare?
Cred cu fermitate că implicarea studenților, masteranzilor și a doctoranzilor în activitățile de cercetare este esențială pentru dezvoltarea profesională a acestora, dar și pentru dezvoltarea activităților AERC. Un număr semnificativ dintre aceștia sunt implicați continuu de cercetătorii și cadrele didactice ale centrului, în funcție de potențialul și interesele lor profesionale.
Care sunt temele la care lucrați acum?
În prezent lucrăm la evaluarea și monitorizarea poluanților emergenți în ecosistemele acvatice continentale. Studiem și acumularea microplasticelor în organismele acvatice, de-a lungul lanțurilor trofice până în țesuturile de pește. Totodată studiem implicațiile asupra proceselor ecologice din râuri. Analizăm structura comunităților microbiene din râuri și evaluăm cum sunt acestea afectate de comunitățile umante.
Alte subiecte pe care le cercetăm sunt legate de ecotoxicologia farmaceuticelor. Lucrăm la dezvoltarea unor metode de analiză a răspândirii genelor pentru rezistența la antibiotice în mediu. Studiem și efectul medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene asupra unor organisme model prin analiza genelor de stres termic. Cercetarea noastră urmărește și cuantificarea microARN ca și markeri moleculari în cancerul gastric.
Ce rezultă în urma cercetărilor voastre? Care ar fi lucrurile pozitive pe care le obțineți?
Dintre rezultatele pozitive ale cercetărilor noastre aș putea să amintesc dezvoltarea unor metode de utilizare sustenabilă a resurselor. Metodele și practicile generate de noi pot fi implementate pentru reabilitarea unor ecosisteme sau pentru fundamentarea științifică a măsurilor de management al poluării. Informațiile obținute sunt publicate în reviste științifice din fluxul principal de informații la nivel internațional. Acestea sunt trimise și către factorii de decizie care pot implementa bune practici în domeniu. precum Ministerul Mediului, Agenția națională de Mediu, Administrații ale ariilor natural protejate, administrația locală, Ministerul Educației sau Ministerul Cercetării.
Demersurile cercetătorilor centrului au dus la identificarea și eliminarea unor depozite ilegale de pesticide
Cum ajută comunitatea sibiană sau națională proiectele de cercetări ale Centrului?
Rezultatele proiectelor de cercetare ale AERC se regăsesc la nivelul comunităților unde au fost implementate și contribuie la dezvoltarea sustenabilă a acestora. Astfel, au fost implementate măsuri de management în siturile Natura 2000: Munții Maramureșului, Olt-Cibin-Hârtibaciu, Grădiștea Muncelului Cioclovina, Sighișoara-Târnava Mare.
De-a lungul râului Mureș și a principalilor săi afluenți au fost identificate zone cu poluare excesivă cu pesticide. În urma demersurilor noastre la Ministerul Mediului și la Garda Națională de Mediu, au fost identificate și eliminate câteva depozite ilegale de pesticide.
În perioada Covid, cercetătorii din centru au ajutat în procesul de testare al pacienților, cel puțin la început, când spitalul nu avea dotări/nu făcea față.
La nivel internațional, membrii AERC au participat în cadrul unui proiect LIFE la reabilitarea integralității genetice a populațiilor de păstrăv mediteranean, în râurile din bazinul Molise, în sudul Italiei. Metoda a fost dezvoltată și pentru reabilitarea populațiilor native de lostriță din România.
