1.3 C
Sibiu
sâmbătă, ianuarie 11, 2025

Şcoala, dincolo de cuvinte

Cele mai citite

Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2 Sibiu, director Adriana Cornea și director adjunct Cornelia Posa. Aceasta este titulatura instituției de învățământ, în care copii cu deficiențe, în mod special de auz, învață carte. Centru, instituție, școală, niciunul din aceste cuvinte nu descriu însă ceea ce se întâmplă între zidurile vechi și încărcate de istorie ale clădirii vechi de peste 120 ani. Indiferent cum ai întoarce paginile, este mai mult de atât. Profesorii sunt pedagogi, psihologi, prieteni și „părinți”, iar elevii sunt ancorați în concret, departe de abstract și dornici de afecțiune. Este o școală în care ești primit la propriu cu brațele deschise, în care regulile sunt adaptate, limitele depășite și în care există performanță. Bianca, Denisa, Raluca, Paul, Carmina, Dănuț sunt doar o parte dintre copiii veseli, plini de viață și curioși din această școală. Clasele sunt calde, pline de culoare și împodobite cu lucrări ale copiilor. Mesele sunt așezate în semicerc, astfel ca cei mici să poată vedea profesorul din toate unghiurile, pentru a-i înțelege mesajul. Așa arată lumea lor.

Atingeți ușor, scurt și în treacăt degetele mari de la mâini. Tocmai ați spus prietenie, în limbajul semnelor. Cu degetul mare de la mâna dreaptă, faceți un cerc în jurul capului, așa cum ați trasa forma unei coronițe, apoi arătați același deget în sus. Ați spus învingător. Loviți ușor barba cu mâna… ați spus mulțumesc. Duceți mâinile strânse în pumn, în formă de X, în dreptul inimii. Acum ați spus te iubesc. Cuvintele nu au fost alese la întâmplare. Asta simți atunci când vezi acești copii. Fie că  fac dirigenție, consiliere sau religie în aer liber, plantând flori și arbuști, fie că socotesc cu voce tare la matematică sau narează firul unei povești la limba română, pun multă pasiune în tot ceea ce fac. Sunt fericiți să descopere și dornici să împărtășească. Nu este acealși lucru ca într-o școală din învățământul de masă și nici ei nu sunt elevi obișnuiți. Majoritatea sunt cu deficiențe de auz, dar sunt și copii cu tuburări din spectrul autist, copii cu întârzieri în dezvoltarea limbajului și o clasă cu micuți care suferă de tulburări senzoriale de văz.

Sistemul le cere să facă aceeași programă ca în învățământul de masă. O adevărată provocare atât pentru ei, cât și pentru dascălii care se implică în educarea lor. „Este foarte greu să mergem după programa copiilor auzitori, însă trebuie să o facem. Ei vor susține evaluările naționale pe aceleași subiecte cu cei auzitori, fără să se țină seama că ei nu au limbaj. Noi adaptăm programa școlilor normale în așa fel încât să parcurgem materia, dar scoatem tot ce nu este productiv pentru acești copii”, spune Mihaela Iordache, profesor de limba și literatura română. În perimetrul lor educativ  înțelegi cu adevărat ce înseamnă asta. Sunt copii într-o continuă mișcare, chiar dacă nu aud, au mare nevoie de a se exprima, de a întreba, de a comunica. Fac totul pas cu pas și gândesc minuțios. Nu scriu dacă nu au creioanele bine ascuțite, simt nevoia de a fi aprobați mereu, gândesc cu voce tare și se supără când greșesc. „Asta este o clasă curcubeu”, spune profesor psiho-pedagog Corina Hodoș despre clasa a III-a. „Sunt copii cu deficiențe de auz, copii care au întârzieri de dezvoltare a limbajului, hipoacuzici și surzi. Chiar dacă nu aud, au multe de spus. Totul este exemplificat pentru ei cât mai clar,  mai concret. Gândirea lor rămâne la un nivel concret. La matematică folosim tot felul de obiecte pentru a exemplifica noțiunile noi, mult material intuitiv și pentru că ei se supără foarte tare, atunci când sunt corectați, folosim creionul. Așa pot șterge și scrie iar”, încheie profesoara.

Școala ca o familie

Limba română susținută de prof. Mihaela Iordache și orele de artă cu prof. Ioana Guță sunt din altă lume. Copiii se simt în elementul lor, pentru că au posibilitatea să se exprime. La română, Paul, un băiețel de clasa a VII-a complet surd, s-a dovedit a fi un maestru în arta naratului. O încântare să-l privești povestind „Fata babei și fata moșului”, basmul lui Ion Creangă. Cu o expresivitate de nedescris poți înțelege tot ce gesticulează. „Fata babei nu face nimic, este leneșă”, începe Paul și apoi continuă să spună cu nesaț povestea despre fântână, despre păr, despre lighioane și Sfânta Duminică. „Sunt copii foarte drăgălași, calzi și prietenoși. Suntem apropiați de ei, ca într-o familie. Ne folosim de tot felul de metode pentru a-i educa, pentru că adevăratul lor limbaj este cel al semnelor. Ei învață limba română ca pe o limbă străină. Folosim mult limbajul mimico-gestual și imagini, cât mai multe imagini. Abstractul este foarte greu de înțeles de ei. De aceea scriem mult la tablă, jucăm teatru, ne pupăm, ne îmbrățișăm, facem pe balaurul”, spune profesoara de română.


Ora de artă însă, este abordată de către copii, total diferit. Dacă până acum gesticulau și erau dornici de exprimare, arta este pentru ei motiv de concentrare. Se lasă pur și simplu în voia culorilor, fără a mai fi conștienți de ce este în jurul lor. Doar liniște și forme. „Pentru mine, a preda copiilor este definit prin rolul pe care îl am de a transmite dragostea și pasiunea pentru artă, cât și pentru cei din jur. Copiii au lumea lor, plină de culoare și poveste, ei sunt cei care mă surprind prin creativitatea lor, conturând astfel tabloul copilariei”, spune profesoara.  


Ca structură, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr. 2 are o grădiniță cu 40 de copii, distribuiți în patru grupe și o Școală în care învață 130 de copii, dintre care 16 sunt în sprijin. Copiii sunt veniți din toată țara și sunt, în majoritate, cu deficiențe de auz. Performanțele școlii demonstrează ambiția micuților și implicarea cadrelor didactice. Anul acesta au obținut locul II la Olimpiada Națională de matematică, cu Laura Cornea, clasa a VII-a; premiul special cu Mihăiță Morărit , cls. a VII-a la Olimpiada de Informatică, ambii pregătiți de prof. Sorin Bălușel și premiul special cu Magdalena Imbrea, cls a VIII-a, pentru talentul ei la desen, fiind pregătită de prof. Ioana Guță. De asemenea, 10 copii pregătiți de prof. Oana Beșta au obținut premiul I la un festival internațional de dans, din Italia, fiind singura școală care a participat cu elevi cu deficiențe de auz, restul participanților fiind din învățământul de masă.

 

 

< /p>

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Publicitate
Ultimele știri

Vremuri grele pentru fumători: primul oraș din România care ar putea interzice fumatul pe străzi

Municipiul Cluj-Napoca ar putea deveni primul oraș din România care interzice fumatul în spațiul public.Primarul din Cluj Napoca, Emil...

Publicitate

spot_img

Știri pe același subiect