Școala Primară Finlandeză din Sibiu își deschide luni porțile pentru primul an de existență. Noua unitate își începe activitatea cu două clase de elevi care vor avea posibilitatea să studieze „altfel”. Școala Finlandeză din Sibiu vine cu o abordare nouă, profesionistă a educației care îmbină cunoștințele cu competențele. Copiii înscriși la această unitate acreditată vor avea același cunoștințe ca ceilalți copii de vârsta lor, doar că metoda prin care le dor dobândi va fi diferită.
„Școala Primară Româno-Finlandeză Sibiu – denumirea oficială – adoptă filosofia, viziunea și metodele de predare şi învăţare din sistemul educaţional finlandez, dar, în acelasi timp, păstrează elementele cheie din programa autohtonă. Acest model hibrid asigură copiilor accesul la un act educativ modern și cu succes demonstrat în atingerea obiectivelor de învățare, mai ales la nivelul competențelor de bază și al capacității de a învăța”, a declarat Radu Szekely, expert în educație finlandeză și membru al Consiliului de conducere al Școlii Primare Finlandeze Sibiu.
În perioada următoare se mai pot face încă înscrieri la Școala Finlandeză, iar cei care sunt interesați de această abordare diferită a învățământului pot să participe la o zi de cursuri pentru a vedea exact ce și cum învață copiii.
De altfel, în 14 septembrie, începând cu ora 17:00, reprezentanții Școlii Primare Finlandeze organizează conferința „Educația de azi pentru viitor” din dorința de a contribui la o reformă structurală care să ducă la concentrarea procesului de învățare pe elev și pe nevoile sale.
La conferință va participa Excelenta Sa Dna Päivi Pohjanheimo, Ambasadorul Finlandei la București, și vor avea intervenții pe tema educației mai mulți invitați, printre care părintele Constantin Necula; Florian Colceag, antrenorul de genii; profesor-psiholog Daniela Ilioasa; Ștefan Firu, Inspector General Sibiu, Alexandra Anton, fondator Centru Educational Finlandez Yuppi Koti Ploiești, Lisa Vernon și trainer de profesori la Cloudberry Consultants Finland. Moderatorii conferinței vor fi Elena Lotrean și Radu Szekely din partea Școlii Primare Româno-Finlandeze Sibiu.
DETALII DESPRE SCOALA FINLANDEZA DIN SIBIU
1. Programa școlară se va urma la fel și în același timp ca și în scolile de stat?
Programa școlară va fi urmată la fel ca și în școlile de stat cu personalizare a contextelor de învățare pentru fiecare elev în parte și cu respectarea ritmului propriu de acumulare de cunoștințe. În cazul unui transfer la o școală de stat cunoștințele elevului vor fi acelea pe care reușește să le acumuleze alături de colegi și profesori, în conformitate cu obiectivele de învățare stabilite de curriculă.
2. Care este continuitatea studiilor?
SFSB începe cu o clasă pregătitoare și o clasă I. Ne propunem să creștem în fiecare an și să continuăm până la clasa a 8-a inclusiv. Vom avea în vedere și studii liceale, această oportunitate va fi explorată mai în detaliu peste 5 ani.
3. Școala este autorizată?
Hotararea nr. 7/1.9.2016 a Consiliului Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP) confirma, la Anexa I, autorizarea Școlii Primare Româno-Finlandeze Sibiu.
4. Mâncarea va fi asigurată în regim catering?
Mâncarea va fi asigurată în regim catering cu accent pe produse locale și proaspete.
5. Există sală de sport?
Pentru activitățile sportive outdoor exista curtea de aproximatix 1800 mp și posibilitatea de desfășura orele într-un spațiu indoor pe timp nefavorabil.
6. Plata și structura taxelor
Plata costurilor de școlarizare pentru anul școlar 2016-2017 (11.700 lei) se poate face după cum urmează:
- Integral până la data intrării la clasă
- În trei rate, respectiv 4000 lei până la 01.09.2016, 4000 lei până la 05.01.2017, 3700 lei până la 01.04.2017
Alte costuri – after school, activități opționale, manuale, consumabile, caiete speciale, excursii etc., vor fi achitate separat.
Taxa de școlarizare va fi revizuită anual. Taxele vor fi aduse la zi în funcție de evoluția inflației. Orice altă schimbare în structura lor va fi anunțată în luna ianuarie a fiecărui an.
7. Dacă doi frați vor frecventa cursurile Scolii Primare Româno-Finlandeze Sibiu în același timp, se vor aplica reduceri la taxa școlară a unuia dintre frați?
Da. Cuantumul reducerii va fi stabilit de către Consiliul de Conducere al SFSB în luna ianuarie 2016.
8. Care sunt costurile activităților opționale?
Activitatile opționale sunt alese împreună cu părinții copiilor înscriși din ofertele prezentate de colaboratorii școlii.
9. În sistemul public de învățământ religia este materie opțională. Cum va fi pentru elevii scolii finlandeze? Obligatorie sau optională?
În sistemul de învățămînt finlandez religia este obligatorie atât în școala primară cât și la gimnaziu. (http://www.suol.fi/index.php/uskonnonopetus-suomessa/religious-education-in-finland)
Școala Primară Româno-Finlandeze Sibiu oferă o oră de religie pe săptămână în confesiunea creștin-ortodoxă. În cazul în care sunt cel puțin 4 copii de altă confesiune se va analiza posibilitatea unei ore susținute pentru confesiunea respectivă.
10. Care este procedura de înscriere?
Pentru înscrierea în Școala Finlandeză Sibiu, în anul școlar 2016 – 2017 sunt necesare următoarele:
1. Completarea şi trimiterea unei fise de înscriere prin e-mail la adresa: [email protected] sau [email protected] .
Cererea este disponibilă pe site-ul nostru www.scoalafinlandezasibiu.ro sau www.sfsb.ro . Secretariatul Școlii Primare Româno-Finlandeze Sibiu se află are program zilnic în intervalul orar 12:00 – 14:00 la sediul școlii de pe Dealului nr. 6.
2. Stabilirea de către comisia de admitere a întâlnirii, la care va fi prezent copilul şi un părinte. Din comisia de admitere fac parte directorul sau reprezentant al acestuia, învățătorul clasei și psihologul. Coordonatorul comisiei de admitere va comunica părinţilor data (ziua, ora) stabilită pentru întâlnire. În cadrul întâlnirii se urmăreşte:
– interesul părintelui pentru sistemul finlandez şi existenţa cunoştintelor legate de principiile și metodologiile acestuia;
– comunicarea tuturor informațiilor importante legate de funcționare instituției (aspecte financiare, organizatorice etc.);
– disponibilitatea părintelui de a colabora cu școala, respectiv cu cadrele didactice şi colectivul de părinţi, de a participa la activităţile comune legate de sărbători, festivaluri, proiecte educaționale, activități de voluntariat;
– evoluţia copilului şi dacă este pregătit pentru a intra în treapta școlară.
Dacă este necesar, comisia de admitere va organiza și o a doua întâlnire, în grup, pentru a evalua gradul de dezvoltare socială a copiilor. Evaluarea se face după următoarele criterii:
– părinţii să cunoască principiile educației finlandeze, precum și normele și regulile școlii şi să aleagă școala noastră în cunoştinţă de cauză;
– copiii cadrelor didactice din SFSB au prioritate;
* În cazul copiilor cu cerințe educaționale speciale, decizia este luată de consiliul de administrație al școlii, având următoarele criterii de admitere:
– evaluarea gradului de suport educațional special care trebuie acordat copilului;
– existența personalului calificat de însoțire;
3. În urma întâlnirilor, părinţilor le va fi comunicată decizia luată.
4. Întocmirea fişei individuale a copilului.
5. Semnarea contractului de parteneriat.
6. Înscrierea în registrul matricol.
* NOTĂ: Înscrierile se fac în funcție de locurile disponibile.
Mai multe despre conceptul Scolii Finlandeze, despre ce si cum vor invata copiii precizeaza Radu Szekely, expert în educație finlandeză și membru al Consiliului de conducere al Școlii Primare Finlandeze Sibiu.
S-au vehiculat două nume: este Școala Finlandeză sau Școala Primară Româno-Finlandeză Sibiu?
Numele oficial este Școala Primară Româno-Finlandeză Sibiu. Este de fapt o instituţie hibrid. Nu am transferat o școală din Finlanda la Sibiu, ci am cautat o soluție care să permită copiilor să se pregătească pentru viața în societatea și cultura româneasca. Școala finlandeză a fost construită pentru a raspunde nevoilor societății finlandeze, școlile românești trebuie să răspundă nevoilor și realităților românesti. Prin urmare, Școala Primară Româno-Finlandeză Sibiu adoptă filosofia, viziunea și metodele de predare şi învăţare din sistemul educaţional finlandez, dar, în acelasi timp, păstrează elementele cheie din programa autohtonă. Acest model hibrid asigură copiilor accesul la un act educativ modern și cu succes demonstrat in atingerea obiectivelor de învățare, mai ales la nivelul competențelor de bază și al capacității de a învăța. Totodata le garantează recunoașterea studiilor în țară fără nici un fel de echivalare și permite transferul înspre și dinspre școala noastră și alte unități școlare în orice moment, dacă părinții decid acest lucru. Deci vom funcționa ca unitate din rețeaua națională de educație, doar că vom lucra altfel.
Cum veți lucra „altfel”? Care este acea filosofie și viziune care vă diferențiază de o școală publică?
În primul rând, plecam de la faptul că se schimbă în momentul de faţă trăsăturile-cheie ale educaţiei: atât cunoştinţele ca atare cât şi modul în care învăţăm. În şcoala tradiţională li se cerea copiilor să ştie răspunsul corect la întrebare, adica să învețe pe de rost, ceea ce presupunea consolidarea cunoștințelor prin repetare. În şcoala noastra, bazată pe viziunea modernă a accesului rapid la informație, pornim de la presupunerea că răspunsul corect este ușor de obținut dacă ai competențele necesare în a căuta informația, a o analiza critic și selecta varianta cea mai plauzibilă. Pornim de la ideea că trebuie să explorăm împreună cum aflăm raspunsul, cum selectam din multitudinea de informații varianta corectă de raspuns și cum îl folosim în viata de zi cu zi. În plus, devin din ce în ce mai importante competenţele legate de gândire creativă, de creativitate şi de inovare, care presupun un alt tip de abordare a învățării, bazat pe încurajarea „greșelii” mai degrabă decât pedepsirea ei.
În al doilea rând, ca o consecință a ceea ce spuneam mai sus, devine foarte importantă capacitatea de a învăţa procesul de învăţare, adica abilitatea copilului, și mai târziu a adultului, de a-şi urmări şi organiza propria învăţare, conform nevoilor si aptitudinilor proprii, precum şi de conştientizare a metodelor şi a stilurilor proprii de invatare. Este deosebit de important ca învățătorii noștri să-i învete pe elevi cum să înveţe, fiindcă plăcerea pentru învăţat și capacitatea de a învata le va rămâne tot restul vieţii, chiar daca mare parte din celelalte competențe și cunoștințe transmise s-ar pierde cu timpul. Se va pune accent în acelasi timp pe formarea capacităţilor şi abilităţilor practice, pe competenţele necesare dezvoltării personale şi economiei cunoaşterii.
În al treilea rând, în viziunea noastră materialul didactic este reprezentat de copil. Cu copilul se lucrează la clasa, el trebuie modelat, el trebuie sa fie în centrul atenției învățătorului în orice clipă. Orice activitate trebuie să se concentreze pe copil și să se asigure că fiecare copil își adaugă ceva la bagajul de cunoștințe sau competențe. Orice altceva – programa scolară, resursele materiale, cărtile – nu au alt rol la clasă decât să sustină modelarea copilului.
Apoi vrem să creăm un sistem de lucru care să fie foarte puţin încorsetat de reguli şi norme. Copiii trebuie să înteleaga ca normele se nasc din nevoia de a armoniza interacțiunea socială și fiecare regulă și limitare iți are logica și rolul ei. Vom crea regulile împreună cu copiii și vom încuraja analiza critică a acestor reguli și modificarea lor. În viziunea noastră, pregătim cetățeni activi ai societății, care nu acceptă tacit reguli impuse din afară, ci participă la crearea și modificarea lor. Mai în glumă mai în serios, singura regulă impusă de Direcțiune în clasă va fi „fără telefoane mobile şi pantofi de stradă”, urmând ca restul să fie discutate.
Nu în ultimul rând, vreau să subliniez că se pleacă de la un crez simplu: toţi copiii care intră la clasa sunt îndreptăţiţi la o educaţie egală, la șanse egale, nu trebuie lăsaţi pe dinafară, fiindcă nu au un anumit talent, sau învata mai încet, au o situatie aparte în viaţă. Acest aspect egalitar al sistemului este piatra de hotar pentru o educatie incluzivă. Poate suna idealist, dar la noi nu va exista segregare în funcţie de abilităţi sau performanţe, vom avea fără îndoială în aceleași clase atât copii cu abilităţi intelectuale înalte, cât şi copiii cu dificultăţi în anumite zone. Cadrele noastre se vor concentra în mare masură asupra elevilor care întâmpină dificultăţi, nu doar asupra ridicării performanţelor celor foarte buni, pe care urmează de fapt să îi antreneze în pregătirea şi spijinirea celor dintâi, devenind astfel ei înșiși mai performanți.
Aducerea tuturor la acelasi nivel înalt de competențe va fi un efort cumulat al învățătoarelor, psihologului și al celorlalte cadre didactice care, sunt convins, va avea rezultate remarcabile.
Deci învățătorul este cheia?
Așa a fost dintotdeauna, nu aducem de fapt nimic nou aici. Psihologul și cadrele auxiliare sunt de asemenea foarte importante, dar în rolul de model și modelator rămâne învățătorul. Marele meu regret personal, ca fost elev și ca dascăl, este că meseria aceasta, fără de care alte meserii nici măcar nu ar putea să existe, nu este nici atrăgătoare nici respectată în momentul de fata în Romania. Printre particularităţile educației finlandeze se numără o încredere foarte mare în competenţele dascălilor, care se bucură de respectul și suportul întregii societăţi, iar implicarea familiei în mediul educaţional se face la nivel de colaborator sau partener al școlii, nu de beneficiar critic care subcontractează educația copiilor lor unei instituții depersonalizate. La nivelul școlii noastre, învățătoarele au fost responsabilizate pentru cariera didactică pe care pășesc, toate fiind la început de drum. Cu alte cuvinte, ele (și spun „ele” pentru că, din pacăte, nu a aplicat niciun barbat pe postul de învățător) vor avea un mare grad de libertate în modul în care își organizează activitatea și lucrul cu copiii. Este un principiu al profesionalismului ca, cu cât sunt mai competenţi cei care participă la un proces, cu atât este mai descentralizat sistemul. Dacă alegi un dascal pe care îl consideri de calitate, îi vei da libertatea ca el să-şi organizeze atât predarea, cât şi activităţile și evaluarile copiilor în felul în care consideră că este cel mai bine pentru acea clasă și pentru fiecare copil în parte. Fără interferențe din afară, fără lucruri impuse de Directiune, dar cu tot sprijinul necesar din partea Directorului, al colegilor, al consultanților, al psihologului.
Această descentralizare a educaţiei, această responsabilizare a dascălului și concentrarea pe elev mai degrabă decât pe programa școlară, este, poate, cea mai de seamă calitate a învăţământului finlandez. Noi vom încerca să o aplicăm cât de mult putem, deși, din punct de vedere legislativ și al metodologiilor de lucru la nivel de țară, nu este usor de pus în practică. În Finlanda, dascălii au libertatea să-şi aleagă singuri manualele, elaborează propriul curriculum în funcţie de programa naţională, elaborează propriile teste şi evaluări pentru elevi şi realizeaza planuri individuale de învatare pentru fiecare elev, în funcție de aptitudinile și nevoile acestuia, de multe ori fără a ține cont de recomandările la nivel național pentru grupele respective de vârstă. În Romania legislația nu permite, încă, acest tip de descentralizare, care presupune o foarte mare asumare de responsabilitate din partea învățătorilor, profesorilor şi a directorilor, o suveranitate absolută a dascalului la clasă, fără ingerințe pe cale ierarhica. Personal, cred că sistemul nu este pregătit pentru a-și asuma această descentralizare a responsabilității. Noi vom încerca să funcționam ca un exemplu și poate vom avea posibilitatea de a extinde modelul în alte școli din sistemul național.
S-a vorbit mult despre faptul că în școlile finlandeze nu sunt teste și nici teme pentru acasa. La fel va fi și la Școala Primară Româno-Finlandeză Sibiu?
Am mai negat aceste informații de cateva ori, pentru că reprezintă de fapt o întelegere greșită a sistemului finlandez. Se dau teme pentru acasa în Finlanda și la fel vom proceda și noi. Diferenta este ca temele se referă, în cea mai mare parte, la aplicarea practică, în viața de zi cu zi, a competențelor dobândite la clasă. Nu sunt menite a acoperi ceea ce învățătorul nu a reusit să facă la oră, nici a repeta la nesfârșit, mecanic, informația primită cu scopul memorării ei. Temele, în măsura în care vor exista, vor conecta informația obținută la viața de zi cu zi, vor da relevanță informației în mediul în care copilul trăiește. Este relativ simplu, dar esențial în filosofia școlii finlandeze, pentru că actul educativ trebuie să se producă în societate, nu în afara acestui context.
Pe de altă parte, ca o observație personală, vreau să amintesc că de la revoluția industrială s-a vorbit continuu despre împărțirea zilei dupa principiul „8 ore muncă, 8 ore recreație, 8 ore odihnă”. Nu este normal ca un copil să dedice scolii mai mult de 8 ore pe zi. Este foarte important să rămână timp pentru joacă, pentru viața în familie, pentru activități sociale care vor duce la socializarea copilului. Noi ne vom strădui să limitam ziua de muncă a elevilor noștri la maximum 8 ore, inclusiv programele extracuriculare și teme și vom descuraja activ părinții de la obligarea copilului să faca teme suplimentare, activități extra-curiculare exagerate ca număr, sau meditații.
Referitor la note și teste, sistemul nostru de evaluare este bazat pe formare, nu pe ierarhizare. Vom avea o evaluare continuă, zilnică, a fiecarui elev, în baza unui plan individual de învățare. Va fi în primul rând o evaluare formativa, cu scopul de a sprijini dezvoltarea şi învăţarea, de a-i duce pe copii spre aceleași obiective analizând motivele pentru care avansează mai încet și propunând metode mai bune, mai adaptate stilului de învățare, contextului psiho-social, ritmului individual de munca.
Vom avea, inevitabil și teste, atât cele impuse prin evaluări naționale cât și la nivel de clasă sau grupă. Ele vor fi însă gestionate de aşa natură încât să nu-i ierarhizeze deloc pe copii, nu vor exista liste cu notele primite, nu va exista eticheta elevului corigent, copilul de nota 2 şi cel de nota 10 şi nu există grupe slabe şi grupe pentru „cei buni”. Acest mod de testare și evaluare reflectă filosofia și viziunea educației din Finlanda, unde bineînteles că există și evaluări la diverse nivele, dar marea diferență față de sistemul românesc este că nu sunt standardizate la nivel național până la Bacalaureat. Testarea este la latitudinea dascălului și rezultatele acestor testări nu sunt folosite sumativ pentru a încuraja competiția, ci sunt analizate din punct de vedere formativ pentru a îmbunătăți performanțele tuturor.
