Educația sub asediul Legii 141: Între munca forțată și amenințarea Grevei Generale

Sistemul educațional preuniversitar din România traversează un moment critic, descris de liderii sindicali drept un „an negru”. După protestele începute în vara anului 2025 și pichetările constante ale Ministerului Educației, profesorii se află acum în pragul unei decizii istorice: declanșarea grevei generale chiar în perioada simulărilor pentru examenele naționale.

Forța Sibiului: solidaritate între drumurile spre Capitală și realitatea salariului de debutant 

Sindicatul Învățământ Preuniversitar (SIP) Sibiu, condus de profesorul Leonard Stancu, reprezintă o voce de o putere considerabilă, reunind peste 4.000 de membri, ceea ce înseamnă o rată de sindicalizare de aproximativ 75% la nivelul județului. Această unitate se traduce printr-o disponibilitate remarcabilă la acțiune: pe parcursul protestelor din vara și toamna anului 2025, delegații sibiene de cel puțin 5 persoane au efectuat săptămânal naveta Sibiu-București (un drum de 10 ore dus-întors pentru doar două ore de protest), culminând cu deplasări masive de până la șase autocare în momentele de vârf. Organizația sibiană avertizează că munca de peste 30 de ani pentru stabilizarea sistemului a fost „ruptă în bucăți” de noua legislație.

Această determinare este alimentată de o nemulțumire pronunțată legată de nivelul de salarizare, într-un sistem unde un învățător debutant pornește de la un venit net de aproximativ 3.200-3.300 lei, în timp ce un profesor cu experiență maximă și bonusuri obligatorii ajunge la un prag de 6.000-7.000 lei net. În contextul actual, marcat de creșterea normei de muncă fără compensație financiară, profesorii sibieni își exprimă disponibilitatea de a merge până la capăt, referendumul pentru greva generală fiind instrumentul prin care aceștia vor decide dacă blocarea examenelor naționale este singura cale de a-și recupera drepturile profesionale.

Radiografia „Legii Bolojan” (Legea 141): Cifrele care dor

Conform liderului SIP Sibiu, Legea 141/2025, asumată direct de guvern fără o dezbatere parlamentară reală, a adus o serie de schimbări cu impact direct asupra calității actului medical și a veniturilor:

• Scăderea veniturilor cu 12,5%: Aceasta este consecința directă a creșterii normei didactice de la 18 la 20 de ore săptămânal. Profesorii sunt obligați să lucreze mai mult pentru aceiași bani, situație descrisă de Leonard Stancu drept „muncă forțată”.
• Pierderea facilităților pentru profesorii cu experiență: Cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I și-au pierdut dreptul la norma redusă de 16 ore, fiind acum obligați la 20 de ore, în ciuda uzurii psihice și fizice acumulate.
• Supra-aglomerarea claselor: Media de elevi a crescut de la 24 la 28-30 de copii pe clasă. Această „îngrămădeală” reduce timpul alocat fiecărui elev la doar câteva minute, afectând grav posibilitatea de a oferi explicații suplimentare sau sprijin individualizat.

De la David la Interimatul Bolojan: Momentul în care educația a devenit cifră contabilă

Impactul scurtei și controversatei administrări a fostului ministru al educației (Daniel David), care a părăsit funcția după doar câteva luni, a lăsat sistemul într-o stare de derivă administrativă și incertitudine profundă. Demisia sa fulgerătoare a creat un vid de autoritate, umplut prin interimatul asumat de premierul Ilie Bolojan, fapt ce a semnalat o schimbare de paradigmă: trecerea de la politici educaționale la măsuri pur administrative și de austeritate. Această tranziție a facilitat impunerea rapidă a Legii 141, fără o consultare reală cu sindicatele sau specialiștii, președintele SIP Sibiu, Leonard Stancu, subliniind că această perioadă a marcat începutul „anului negru” pentru învățământ, în care dialogul social a fost înlocuit de decizii unilaterale care au afectat direct norma didactică și veniturile profesorilor.

Efectele vizibile pentru elevi: „Mâncătorii de timp” și neglijarea calității

Problema integrării copiilor cu Cerințe Educaționale Speciale (CES) a devenit una critică sub noua lege. Deși legea prevede că un copil cu CES valorează cât trei elevi la calculul normei, noile criterii de medie (18 copii pe clasă per ciclu) forțează desființarea unor clase și comasarea elevilor.

„Ori îi neglijez pe copiii cu CES, ori neglijez restul clasei. Chiar și copilul bun are nevoie de o încurajare, iar dacă viteza scade din cauza aglomerației, tot sistemul are de suferit”,

explică Leonard Stancu, pentru cititorii sibiu100.ro

Perspectiva Grevei Generale

Până în prezent, Ministerul Educației a rămas surd la solicitările de dialog, profesorii reclamând că din iulie 2025 „nici măcar discuții” nu au mai avut loc.

Ce urmează?

1. Referendum: Începând cu 2 februarie 2026, membrii de sindicat sunt consultați prin vot pentru declanșarea grevei generale.
2. Greva de avertisment: Este planificată să dureze două ore zilnic în timpul simulărilor pentru Evaluarea Națională (16-18 martie) și Bacalaureat (23-26 martie).
3. Greva Generală: Dacă negocierile eșuează, sistemul ar putea intra în blocaj total, punând sub semnul întrebării desfășurarea examenelor naționale din luna iunie.

„Referendumul didactic”, calendarul grevei și incertitudinea examenelor naționale 

Tensiunile acumulate au împins sindicatele către o decizie radicală, activând mecanismul consultării oficiale a bazei membrilor. Începând cu data de 2 februarie 2026, profesorii sunt chemați să voteze prin referendum declanșarea grevei generale, o mișcare de o amploare ce ar putea bloca întreg sistemul educațional. Primele semne vizibile ale protestului vor fi resimțite sub forma unor greve de avertisment, programate strategic să dureze două ore zilnic chiar în timpul simulărilor pentru examenele naționale: între 16 și 18 martie pentru Evaluarea Națională și între 23 și 26 martie pentru Bacalaureat.

Această sincronizare nu este întâmplătoare, ci reprezintă un strigăt de alarmă disperat în fața lipsei de dialog a Ministerului. Pentru generațiile care se pregătesc de evaluare, miza este uriașă: dacă guvernul nu revine la masa negocierilor, există riscul real ca greva generală să se extindă până în luna iunie, punând sub semnul întrebării desfășurarea calendarului oficial al examenelor.

Leonard Stancu avertizează că, în contextul Legii 141, nu doar stabilitatea financiară a cadrelor didactice este în pericol, ci însăși predictibilitatea parcursului educațional pentru mii de elevi și părinți.

Pentru părinți și profesori, mesajul sindicatului este unul de unitate: fără o finanțare corectă și o normă sustenabilă, educația nu poate oferi viitorul promis elevilor.

Îți mulțumim pentru că ai ales să te informezi din Sibiu 100%. Dacă vrei să afli și mai multe povești, interviuri și vești bune în fiecare zi, susține-ne cu o recenzie – dă click AICI