În Sibiu se pregătesc în aceste zile manifestări dedicate împlinirii a 25 de ani de la Revoluţia din 1989. Unii sărbătoresc, alţii comemorează. Unii se bucură, alţii vor plânge. Primii sunt cei care au beneficiat de schimbările ultimului sfert de veac, ceilalţi sunt cei care au trăit această perioadă cu gândul la cei dragi pe care i-au pierdut în acel decembrie însângerat. Pentru toţi, zilele de 21 şi 22 decembrie vor fi altfel decât orice zi obişnuită a anului.
99 de persoane şi-au pierdut viaţa pe străzile Sibiului şi 254 au fost rănite la Revoluţie. Pe lângă ei au fost mulţi alţii care au ieşit în stradă şi au determinat schimbarea. Unii sunt numiţi revoluţionari, având acte în regulă care dovedesc acest lucru. Alţii n-au cerut astfel de documente. Toţi ar fi vrut să afle până acum adevărul despre ce s-a petrecut atunci, dar, cel puţin deocamdată, mai au de aşteptat.
Mulţi dintre cei care au luptat în decembrie sunt dezamăgiţi de cum arată acum România, dar spun că sacrificiul tuturor a meritat.
Revoluţionarul Mircea Bucur este preşedintele Asociaţiei Sibiu Decembrie 1989, dar deţine şi funcţia de preşedinte la nivel naţional al Blocului Naţional al Revoluţionarilor 1989 România.
Întrebat ce părere are despre România la 25 de ani de la Revoluţie, Mircea Bucur răspunde: „Nu este ceea ce am sperat noi. Democraţia s-a transformat pentru unii în anarhie. Fiecare a făcut cam ce a vrut, legile sunt foarte elastice, avem o ţară de procese. Nu este ceea ce ne-am dorit şi nu este ceea ce e în ţările cu democraţie veche”.
Mircea Bucur spune cu amărăciune că ar fi vrut altceva de la România ultimilor 25 de ani, ar fi vrut o ţară altfel şi lucruri clare.
„Aş fi vrut să nu fim o ţară care întinde mâna şi aş fi vrut ca oamenii să o ducă mult mai bine. În 1989 am plecat de la o ţară care nu avea datorii şi avea bogăţii şi, culmea, acum am ajuns o ţară care are datorii şi nu mai are nici bogăţii pentru că le-au luat alţii”, spune Mircea Bucur.
Deşi dezamăgit de România acestei perioade, Mircea Bucur spune însă că fiecare sacrificiu din decembrie 1989 a meritat.
„Bineînţeles că a meritat. Noi am luptat pentru libertate şi asta o avem. Avem dreptul să spunem fiecare ce gândeşte. Am luptat pentru demnitate şi asta, din păcate, nu o prea avem. Cu atât mai puţin noi revoluţionarii. Am ajuns să fim cea mai batjocorită minoritate din România. În plus, am luptat pentru democraţie. Asta este cum este, la limita dintre democraţie şi anarhie. Dar în continuare sperăm, pentru că speranţa moare ultima”, explică sibianul.
Mircea Bucur, inginer de meserie care a lucrat 15 ani în fost fabrică Arsenal de pe Bulevardul Victoriei spune că vede cu inima strânsă cum chiar în aceste zile ultimele rămăşiţe ale colosolui industrial dispar din oraş.
„De câte ori trec pe acolo mi se strânge inima. Noi aveam nişte fabrici care, după cum se spune, erau unicat în Europa. Nu mai avem nimic, nu mai avem industrie, totul se distruge”, mai spune Mircea Bucur.
Întrebat despre Revoluţie, povesteşte că toate zilele de atunci i s-au părut la fel. A fost multă agitaţie, multă adrenalină, multă teamă, focuri de armă, incendii, oamenii seceraţi de gloanţe, cadavre.
Imaginile acelor zile de coşmar i s-au întipărit în minte pentru totdeauna.
„Se zice că ar fi venit nişte studenţi de la Timişoara care au împărţit mici manifeste care cereau oamenilor să iasă în stradă. Eu n-am primit. Lucram pe vremea aia la Dacia Service şi eram în concediu în zilele acelea. În 21 decembrie am dus copiii la grădiniţă pe strada Constiuţiei şi m-am dus către Piaţa Mare unde auzisem că s-au strâns muncitori de la fabrici. Când am ajuns în piaţă, deja ardea Aro. Momentul acela este renumit pentru Revoluţia de la Sibiu”, povesteşte Mircea Bucur.
Acesta îşi aminteşte de primul revoluţionar care a căzut secerat de gloanţe, de marşurile prin tot oraşul la care au participat zeci de mii de oameni, de toate momentele emoţionante ale acelor zile.
Unul dintre momentele care i-au rămas în minte şi l-au impresionat este cel în care Părintele Streza de la Răşinari a cerut manifestanţilor să spună „Tatăl Nostru” şi zeci de mii de oameni au îngenunchiat în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor.
Alt moment de neuitat este cel în care a început să se tragă în manifestanţi.
„A fost ciudat: în Sibiu, Braşov şi Arad s-a tras exact la 12.06. A fost clar la comandă. După ce a plecat ceauşescu s-a tras. Primul foc se zice că s-a tras din fostul Hotel Continental. Apoi s-a tras dinspre Miliţie şi Armată. Păcat că în timpul luptei pentru putere au fost multe victime”, povesteşte Mircea Bucur.
La 25 de ani de la revoluţie Mircea Bucur spune că nu i s-a părut normal ca în aceeaşi zi să se şi aniverseze să se şi comemoreze, astfel încât vor fi organizate manifestări atât în 21, cât şi în 22 decembrie.
Ziua de 21 decembrie va fi o zi de bucurie, a aniversării. Dimineaţa, revoluţionarii se vor strânge în faţa Casei de Cultură a Sindicatelor şi în Piaţa Mare unde vor aprinde lumânări. Seara, va avea loc retragerea cu torţe a detaşamentului de onoare al Garnizoanei Sibiu. 30 de militari purtători de torţe vor merge pe următorul traseu: Monumentul Eroului Dumitru Croitoru (la sediul ISU Sibiu) – Bulevardul Victoriei – Cercul Militar – Bulevardul Victoriei – Bulevardul Vasile Milea – Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor – Bulevardul Vasile Milea – Monumentul Eroului Niţă Octavian (la U.M. 01606, B-dul Vasile Milea) – strada Revoluţiei – Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” – Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu – strada Berăriei – Bulevardul Nicolae Bălcescu – Piaţa Mare. Tot în data de 21 decembrie, de la ora 15.30 va fi sfințită și o Troiță amplasată în Parcul Sub Arini, în apropierea Cupolei, închinată tuturor sfinților inchisorilor și eroilor martiri ai acestui neam.
În 22 decembrie va avea loc comemorarea eroilor revoluţiei. Se vor organiza şapte momente de depunere de jerbe şi coroane de flori la monumentele din oraş, iar la ora 12.00, timp de trei minute, vor bate clopotele tuturor bisericilor din oraş.
Publicitate
