Asociaţia pentru Libertate şi Egalitate de Gen – A.L.E.G. organizează luni, 25 noiembrie ca în fiecare an, evenimentul stradal Martorele Tăcute Vorbesc, în cadrul „Zilei Internaţională de Combatere a Violenţei Împotriva Femeii!. Evenimentul are loc pe str. Nicolae Bălcescu, în zona fântânii, între orele 16.00 – 19.00. Martorele Tăcute sunt siluete roşii ce reprezintă simbolic femei care şi-au pierdut viaţa din cauza violenţei. Fiecare siluetă va avea inscripţionată povestea unui caz. Conform Institutului de Medicină Legală Sibiu, 181 de femei agresate de partener au solicitat eliberarea unui certificat medico-legal în 2013. Din teamă și lipsă de încredere în instituții, multe femei îndură însă violenţa în tăcere.
A.L.E.G. invită sibienii la o seară de veghe pentru a sublinia că violenţa asupra femeii nu e o simplă poveste pentru știri de senzație, ci o realitate la care contribuim cu toții prin indiferență. ”Te aşteptăm şi pe tine pentru a aprinde o lumânare și a arăta că îți pasă. Avem nevoie de gestul care să facă diferența și să anuleze indiferența: decizia de a bate la ușa vecinilor, de a suna poliția când victima nu poate, de a nu trece nepăsători pe lângă o situație de violență”, spune Camelia Proca, director A.L.E.G..
25 Noiembrie este Ziua Internaţională de Combatere a Violenţei Împotriva Femeii. Mesajul din acest an al ONGurilor active în combaterea violenței asupra femeii este INDIFERENȚA HRĂNEȘTE VIOLENȚA. Mesajul se adresează în special celor care au un cuvânt de spus în cazurile de violență și anume judecători, procurori, polițiști, autorități publice locale. ”Fiecare femeie este pe cont propriu. Agresorul, în schimb, primeşte constant câte o mână de ajutor. De la judecătorul care nu emite ordin de protecţie în timp util. De la tribunalul care decide să lase violatorii în libertate. De la poliţistul care descurajează victima și-i spune să se împace. (….) De la toţi cei care gândesc «dacă acceptă, înseamnă că-i place». De la rudele, vecinii şi prietenii care sfătuiesc femeia să-l ierte ca să nu se facă ea de ruşine.” (fragment din Manifestul ONGurilor). Detalii găsiți pe site-ul asociației www. aleg-romania.eu.
Povestea unor Martore Tăcute
Femeie 43 ani, Cumpăna jud. Constanța, martie 2013 Acum doi ani ajunsesem în spital după ce concubinul meu m-a rănit rău cu cuțitul. Am stat atunci multe zile în spital, dar cu toate astea a durat 2 ani până când el a fost trimis în judecată. Un procuror a decis să fie judecat în libertate. O decizie fatală pentru mine. La 2 luni după ce s-a decis judecarea lui în stare de libertate pentru ce s-a întâmplat în 2011, am fost găsită cu capul și membrele tăiate. Concubinul meu mi-a scos toate organele. Apoi a chemat Poliția. Dacă a văzut că nu pățește nimic după ce m-a băgat în spital acum doi ani, se gândea că nici acum nu o să pățească nimic?
Femeie de 65 ani, Dârlos, jud. Sibiu, febriuarie 2013 Soțul meu mă bătea destul de des, iar felul lui de-a fi nu s-a schimbat deși amândoi am îmbătrânit. Ieri m-a bătut cu o bâtă. Azi vecinii m-au găsit moartă în locuință. Soțul meu a chemat medicul de familie dar medicul a refuzat să elibereze certificatul de deces pentru că moartea mea i–a părut suspectă. După mai multe verificări, cazul meu a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și soțul meu este acum cercetat. Prea târziu pentru mine. Oare viața mea nu putea fi cruțată dacă unui medic i s-ar fi părut suspecte urmele de lovituri pe care le aveam adesea cât timp eram încă în viață?
Discussion about this post