Există lacune în legislația electorală din România, este concluzia Comisiei de la Veneția privind anularea alegerilor prezidențiale din România.
Raportul stipulează că o decizie de anulare trebuie să fie justificată prin indicarea clară a încălcării normelor electorale, precum și a probelor acestor încălcări.
De asemenea, informațiile oferite de serviciile secrete nu pot fi singura probă care să fundamenteze anularea procesului electoral.
Raportul este un răspuns pe care Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (numele oficial al Comisiei de la Veneția) l-a dat unei întrebări adresate de către președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei:
„În ce condiții și sub ce standarde legale poate o curte constituțională să invalideze alegerile, ținând seama de recentul caz al României?”
Din acest motiv, Comisia de la Veneția nu se pronunță asupra faptelor care au dus la decizia CCR din 6 decembrie 2024, ci examinează cadrul legal în care a fost luată hotărârea și respectarea standardelor de drept europene.
Comisia a constatat că neregulile care au dus la anularea scrutinului prezidențial nu sunt legate de procesul electoral în sine, ci de campania electorală și de modul netransprarent de influențare a votanților.
Pe acest subiect, Comisia face o primă recomandare, valabilă pentru majoritatea statelor membre ale Consiliului Europei: să îmbunătățească legislația privind anularea alegerilor, astfel încât deciziile de acest fel să nu mai rămână integral la latitudinea unui judecător.
În al doilea rând, Comisia observă că judecătorii Curții Constituționale au anulat alegerile ex officio, adică în lipsa unei sesizări asupra căreia trebuie să se pronunțe, sesizare depusă de candidați, partide sau grupuri de cetățeni. „Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementată clar pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor”, se spune în raport.
O critică indirectă adusă CCR este faptul că nu a dat posibilitatea celor implicați, precum candidați sau partide, să-și expună punctele de vedere. „Curtea ar trebui să fie obligată să se asigure că factorii de decizie electorali, precum autortățile electorale, și candidații apar ca părți și pot face propuneri”, se spune în raportul citat de Hotnews.
Pe baza acestor considerente, Comisia a tras o serie de concluzii, cea mai importantă fiind reglementarea strictă a condițiilor în care curțile constituționale se pot pronunța din oficiu privind anularea unui scrutin.
„Procedura trebuie să fie corectă, obiectivă și să garanteze o decizie suficient fundamentată; reclamanții trebuie să aibă oportunitatea de a-și expune punctele de vedere și să aducă argumente pe care le consideră relevante pentru apărarea intereselor lor; deciziile trebuie luate în intervale de timp rezonabile”, se arată în raport, trimitere la faptul că decizia CCR de anulare s-a luat fără ca cei afectați de decizie să-și poată expune punctul de vedere.
O ultimă concluzie a Comisiei vizează direct modul în care a fost luată decizia CCR, la două zile după ce au fost desecretizate de către CSAT informările serviciilor secrete privind alegerile din 24 noiembrie 2024.
„Deciziile bine fundamentate, transparente în aceste chestiuni sunt de o importanță crucială.
În opinia Comisiei de la Veneția, asemenea decizii ar trebui să indice în mod precis încălcările și probele referitoare la acestea și nu trebuie să se bazeze doar pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), întrucât asta nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare”, se mai menționează în raportul Comisiei de la veneția.
Comisia a făcut mai multe recomandări de reglementare a procedurii de anulare a unor alegeri:
Deciziile de anulare a alegerilor ar trebui luate de cea mai înaltă instituție electorală, iar aceste decizii ar trebui supuse apelului de către cea mai înaltă instanță judiciară, de Curtea Constituțională sau de o instanță electorală specializată, unde o asemenea instanță există.
Puterea curților constituționale de a invalida ex officio – dacă există – ar trebui limitată la circumstanțe excepționale și reglementate clar.
Anularea parțială sau totală a alegerilor poate fi permisă doar în circumstanțe excepționale ca ultimă soluție și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi afectat rezultatul.
Procesul de luare a deciziilor privind rezultatul alegerilor trebuie însoțit de garanții adecvate și suficiente care să asigure, în special, o procedură corectă și obiectivă și o decizie suficient fundamentată bazată pe fapte clar stabilite care dovedesc că neregulile sunt atât de semnificative încât au putut influența rezultatul alegerilor; părțile afectate trebuie să aibă posibilitatea să-și exprime opiniile.
Ar trebui să fie posibilă contestarea alegerilor inclusiv în baza influenței social media, inclusiv în ce privește campaniile sponsorizate și finanțate din străinătate.
Statele ar trebui să reglementeze consecințele dezinformării, atacurilor cibernetice; candidații și partidele trebuie să aibă acces echitabil la media online, iar reglementări ar trebui adoptate astfel încât sistemele de inteligență artificială ale intermediarilor de internet nu favorizează anumite partide sau candidați.
Regulile generale despre finanțarea campaniei și transparență ar trebui să se aplice și campaniilor online care folosesc platformele de social media; statele ar trebui să impună ca publicitatea electorală online să poată fi identificată ca atare, iar platformele de social media să fie obligate să ofere date despre publicitatea politică și sponsorii săi.